SUA și China își dispută întâietatea la nivel global, într-o rivalitate care, spun tot mai multe voci, ar putea degenera. „Adevărul” a consultat doi experți de talie mondială, Mark Galeotti și Corneliu Bjola, care văd oarecum diferit perspectiva unui război între cele două super-puteri.

Nici nu s-a terminat războiul din Ucraina, iar tot mai multe voci avertizează asupra a ceea ce ar putea fi o nouă confruntare militară în viitor, de proporții nemaiîntâlnite și care ar avea grave urmări pentru întreaga lume, inclusiv pentru România.

O confruntare pe câmpul de luptă între SUA și China ar putea deveni realitate în următorii ani, pe fondul înmulțirii divergențelor dintre cele două mari puteri. O spun experți de prim rang, generali importanți americani, iar parcă pentru a accentua și mai mult temerile, președintele proaspăt reales al Chinei, Xi Jinping, a anunțat, la ultimul Congres al comuniștilor chinezi, vremuri tulburi, iar zilele trecute a cerut în mod direct armatei țării sale să se pregătească pentru un război, fără a anunța cine va fi oponentul.

Și dacă nu era suficient, la fel de important, în noua strategie de apărare a SUA se precizează nici mai mult nici mai puțin decât că „China prezintă un risc fundamental pentru securitatea SUA în deceniile care vor urma.”

Pentru a afla care sunt riscurile reale ca acest scenariu de coșmar să prindă contur, „Adevărul” a discutat cu doi experți importanți pe această temă. Este vorba despre americanul Mark Galeotti, expert în securitate și profesor la la University College London și director general la Mayak Intelligence și omul care a consiliat mai multe instituții, printre care Adunarea Parlamentară a NATO, Interpolul, Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Comunelor din Marea Britanie.

Al doilea interlocutor este un român, celebru și el, Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group.

Risc minim în următorii ani

Mark Galeotti nu crede că ne îndreptăm spre un alt război, chiar dacă relațiile dintre SUA și China și Rusia sunt cele mai încordate de la încetarea Războiului Rece. Americanul explică și motivele pentru care marile puteri evită o confruntare directă, în pofida declarațiilor belicoase.

„În primul rând, cred că nici Rusia, și nici China nu doresc să provoace un nou război mondial. Au mai multe motive, între care faptul că trăim într-o lume mult mai diferită acum. Economiile tuturor sunt interconectate. Chiar dacă ar fi un război, dacă China și Vestul s-ar afla într-un război, economia Chinei probabil că nu ar supraviețui, în mare parte pentru că este marea fabrică a lumii. Nici economiile noastre nu ar supraviețui de asemenea. Ar fi dezastruos. Suntem într-o situație diferită față de cum eram în 1939-1941, darămite în 1914”, explică americanul.

Chiar și așa, el a remarcat progresele militare uimitoare ale Chinei, însă spune că cel puțin în acest moment nu se pune problema unui război. Mai mult, el crede că există riscul ca pe termen mediu China să devină mai puternică decât Vestul, însă nici aceasta nu ar însemna automat că una din tabere ar căuta confruntarea.

„Cred că China știe, este conștientă în momentul de față că steaua ei încă răsare. Atât de mult timp, chinezii s-au concentrat pe dezvoltarea economică, iar acum au început să se concentreze și pe armamentul militar. Vedem un progres extraordinar în cum își construiesc flota marină, cum își dezvoltă forțele terestre, cât de repede își dobândesc arme noi cu tehnologie avansată. Totuși, nu au ajuns încă la potențialul maxim. O să le mai ia încă cinci-șapte ani ca să devină mai puternici decât Vestul din punct de vedere militar”, mai spune profesorul.

Taiwan, mărul discordiei

De partea cealaltă, Corneliu Bjola consideră că există un risc destul de ridicat ca peste câțiva ani să izbucnească un conflict deschis între cele două tabere importante. Mărul discordiei ar fi Taiwanul. Iar dacă acest război ar fi să aibă loc, el ar trebui să se consume până în 2049, o dată foarte importantă pentru liderii comuniști chinezi.

„Posibilitatea unui conflict deschis este destul ridicată din cauza Taiwanului. Taiwanul, la fel ca obsesia lui Putin pentru Ucraina, este obsesia pentru președintele Xi. Ce înseamnă acest lucru? În 2012, când a venit la putere, a venit pe baza unei platforme care se numea «Visul chinezesc». Visul acesta chinezesc, în limbajul chinez care e mai eliptic de felul lui, vorbea de faptul că «Visul chinezesc» este acela de a deveni o putere globală până în 2049. De ce în 2049? Pentru că este data la care a luat naștere Republica Populară Chineză, vor fi 100 de ani de la acel moment. Deci este o anumită situație pe termen lung în care se dorește această unificare cu Taiwanul”, explică profesorul român.

Totuși, războiul ar putea fi grăbit, ținând cont că președintele Chinei are o vârstă deja înaintată. „Acum problema pentru Xi, a făcut 69 de ani - la fel și Putin, se pare că atunci când ajung la pragul ăsta de 69-70 de ani, autocrații încep să aibă idei - și Xi inevitabil se confruntă cu situația în care acum a fost ales, are 5 ani de mandat, și își pune întrebarea dacă după 75 de ani va mai avea aceeași influență? Nu e foarte clar”, adaugă Bjola.

Extrem de important va fi și cine va conduce China după Xi Jinping, pentru că nu ar fi exclus ca raportul de forțe în Partidul Comunist Chinez să se schimbe la finele mandatului său.

Taberele chineze de care depinde pacea în lume

„Am fost în China în 2016 și am avut ocazia să vorbesc cu câțiva oficiali chinezi chiar din Ministerul de Externe. Și mi s-a părut plecând din Londra cu o anumită imagine, că sunt foarte autoritari, am fost surprins că erau ambele tabere prezente. Iar acesta e un aspect foarte important. Că-i guvernul american, că-i guvernul român, că-i guvernul rus, există și vor exista mereu tabere. Iar în China exista și atunci o tabăra mai liberală care nu voia conflicte, dar era și o aripă mai dură care susținea că americanii nu lasă China să se dezvolte. Dar în momentul respectiv, când am fost în 2016, era un moment de acalmie”, mai spune el.

Vestea proastă ar fi că în acest moment „aripa dură” ar fi în poziții mai bune. Și, asemenea lui Putin, președintele Xi Jinping s-a înconjurat de reprezentanți importanți ai acestora.

„Ei bine, acum se pare că aripa mai dură e în ascensiune. Mai ales în condițiile în care, la acest congres al 20-lea, Xi și-a consolidat puterea. Din cei 7 pe care i-a numit în comitetul permanent al biroului politic, doi erau interesanți. Unul este chiar ideologul care a venit cu ideea «Visului chinezesc» în 2012, a stat foarte aproape de Xi în toți acești ani. El oferă această manta ideologică, o narațiune ideologică despre dezvoltarea Chinei. Și al doilea era cel care l-a acompaniat pe Xi și în Uzbekistan și este și directorul unui comitet pe probleme de securitate națională. Deci când îi vezi pe ăștia doi în grup restrâns, începi să înțelegi cam ce dorește Xi. E clar că și în discursul lui vorbea de vremurile tulburi care vor veni, deci avertiza despre anumite provocări de securitate”, subliniază profesorul.

Deși riscurile există și nu sunt minore, Corneliu Bjola spune că un război între cele două super-puteri poate fi totuși evitat inclusiv prin diplomație.

„Din punct de vedere economic, din punct de vedere rațional, nimic nu îndreptățește China să înceapă un război. Este o politică a Statelor Unite din 1979, One China Policy, care este un singur guvern care reprezintă China și Taiwanul, dar în același timp, există și această ambiguitate strategică pe care o afirmă Statele Unite, în care nu menționează cuvântul Taiwan și sub această umbrelă status quo-ul a funcționat”, a conchis profesorul.

O veste bună este și că liniile de comunicaţie între Statele Unite şi China vor rămâne deschise, pentru a evita conflictele, așa cum a declarat duminică, 13 noiembrie, preşedintele american Joe Biden la summit-ul ASEAN. Asta nu înseamnă însă că riscurile echivalează cu zero.

Tot cu această ocazie, Biden a menționat că Washingtonul va rămâne în competiţie cu Beijingul şi va insista asupra drepturilor omului. Liderul de la Casa Albă a subliniat, totodată, importanţa păcii în strâmtoarea Taiwan şi a libertăţii de navigaţie în Marea Chinei de Sud.