Ucraina ar fi gata să treacă la dezvoltarea de arme nucleare pentru a-i opri pe ruși, dacă Trump pune capăt sprijinului destinat Kievului. Expertul în problematica nucleară Liviu Horovitz este mai degrabă rezervat în această privință.

Ucrainennii sunt disperați de faptul că sunt copleșiți de armata Federației Ruse, iar dacă venirea lui Trump îi va lăsa fără sprijinul SUA, ar fi gata pentru o soluție disperată, ultima care le-ar rămâne. The Times scrie că Ucraina ar putea construi într-un timp relativ scurt o bombă similară cu cea lansată de americani în 1945 deasupra orașului japonez Nagasaki, iar ținta ar fi Rusia. Și s-ar putea să nu fie o exagerare: britanicii susțin că au obținut un document de informare pregătit pentru Ministerul Ucrainean al Apărării în care se precizează că Kievul ar putea să aibă deja peste 6 luni prima bombă atomică.

Experții sunt sceptici

Totuși, informația a fost primită cu scepticism de unii experți, care consideră că, de fapt, Ucraina ar avea nevoie de cel puțin cinci ani pentru a dezvolta o armă nucleară și un transportator adecvat.

Informațiile publicate de presa occidentală vin la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că l-ar fi informat pe Trump că țara sa ar avea nevoie de arme nucleare pentru a face față Rusiei, dacă sprijinul occidental va fi sistat.

Liviu Horovitz este expert în problematică nucleară și cercetător în cadrul Diviziei de Securitate Internațională a Institutului German pentru Afaceri Internaționale și Securitate de la Berlin. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el se arată mai degrabă rezervat în această privință și spune că până când Kievul ar ajunge să dezvolte măcar o primă armă atomică, ar trebui să rezolve trei probleme aparent imposibil de soluționat în acest moment.

Piedici peste piedici pentru ucraineni

„Deci, se pun trei probleme cu Ucraina. Și cele trei probleme sunt strâns legate una de alta”, spune Horovitz. Mai departe, el explică despre ce ar fi vorba și care ar fi principalele piedici în calea ucrainenilor.

„Hai să le luăm pe rând. Ucrainenii nu au uraniu îmbogățit. E adevărat, au minereu de uraniu, dar trebuie să-l îmbogățească într-o instalație cu centrifuge. Ori ei nici din aia n-au. Vorbim de niște lucruri pe care iranienii s-au chinuit mai bine de 30 de ani să-și le procure, iar ucrainienii nu le au. E adevărat, ei pot să folosească plutoniu, material care este produs în centralele nucleare, iar centralele nucleare au suficiente. Problema este că trebuie extras chimic din totalul deșeurilor nucleare, trebuie reprocesat. Pentru asta le-ar trebui o instalație de reprocesare, dar e foarte mare și consumă foarte multă energie. Ca atare, nu pot să o ascundă așa de simplu, ar fi o țintă pentru ruși. Sigur că așa ceva se poate face, dar nu e o chestie din cele ce se fac în garaj... Deci încă ceva ce nu au. Apoi, trebuie să producă un design pentru arme nucleare, nici așa ceva n-au. Și după aceea au nevoie de sisteme care sa transporte armele nucleare la destinație, rachete de croazieră sau rachete balistice care știu să ducă arme nucleare. Nici din acelea n-au”, explică Horovitz.

Exemplul Coreei de Nord

Faptul că ucrainenii nu au în acest moment aproape niciunul dintre ingredientele unei arme nucleare nu înseamnă însă că nu ar putea să le obțină pe viitor. Iar cel mai bun exemplu este Coreea de Nord, o țară mai săracă, dar care a reușit să-și facă propriul arsenal nuclear , e exemplul lui Liviu Horovitz.

„Sigur, Ucraina este o țară tehnologic mediu spre avansată, iar dacă și Coreea de Nord a putut să-și facă arme nucleare, poate și Ucraina să facă asta. Doar că cei din Coreea de Nord au folosit o bună parte din venitul național pentru arsenalul lor nuclear. E un efort considerabil, care durează. Deci trebuie să ai mii de oameni care lucrează la un asemenea proiect, in mai multe domenii, ca la urma sa ai un arsenal nuclear”, adaugă el.

Teoretic, Ucraina ar putea să obțină o armă nucleară primitivă, dar nu într-un timp atât de scurt, crede Liviu Horovitz.

„Cine poate să-și facă o armă precum cea din programul Manhattan al americanilor, adică o bombă nucleară de puterea relativ redusă, e altă discuție. Să zicem că ar face-o în câțiva ani. Întrebarea fundamentală este ce faci cu o singură bombă nucleară? Adică, la ce te ajută? Pentru că ideea este, evident, să descurajezi, să ameninți adversarul, în cazul de față Federația Rusă. Problema cea mare este că Federația Rusă are mii de arme nucleare și un teritoriu uriaș”, spune Horovitz.

El dă și exemplul Iranului, țară care ar urmări să-și construiască un arsenal nuclear. În acest caz, Israelul, care este vizat direct, are toate motivele să fie îngrijorat. Altfel ar sta lucrurile în privința Federației Ruse, spune Horovitz, și argumentează.

„Această discuție se poartă între specialiști de ani de zile. Dacă privești Iranul, în ce măsură, dacă această țară își face una, două, cinci arme nucleare, israelienii se sperie. Dar trebuie să ne uităm la dimensiunea Israelului, care e cât o provincie, și la cât de mare e Federația Rusă, iar astfel vom avea răspunsul la întrebarea cât de tare ar fi impresionați rușii dacă Ucraina ar dezvolta asemenea armă. Cu alte cuvinte, costurile pe care le poți impune adversarului - în cazul de față Federația Rusă - nu sunt în niciun caz comensurate cu modul în care poate Federația Rusă să răspundă cu capacitățile ei. Acum, sigur, în această idee se pleacă de la premiza că pentru guvernul de la Kiev supraviețuirea e mai importantă decât e important pentru Putin să cucerească Ucraina, deci există o discrepanță de interese. Dar oricum s-ar pune problema, Federația Rusă, țară care are un arsenal nuclear de mii de bombe nucleare, e foarte putin probabil sa fie suficient de intimidată de o țară care avea câteva”, susține expertul.

Misiune imposibilă pentru ucraineni cu armele nucleare

Pentru ca Ucraina să constituie cu adevărat un pericol pentru Federația Rusă, ar avea nevoie de un arsenal nuclear comparabil cu cel al Franței sau a Marii Britanii.

„Ca să îi sperie pe ruși le-ar trebui un arsenal să spunem, poate asemănător cu cel al Franței sau Marii Britanii. Deci atunci începe să devină o chestie coerentă și dacă ne uităm la Franța, atunci ucrainenilor le trebuie înspre 200-300 de arme nucleare performante, le trebuie submarine nucleare pe care să le ducă în mările lumii, adică, deodată, toată chestia de program nuclear devine foarte mare și complexă”, mai explică el.

Un alt aspect de luat în calcul ar fi în ce măsură ar asista rușii pasivi la felul în care Kievul își construiește propriile arme nucleare. Iar răspunsul e simplu.

„A doua mare problemă este în ce măsură Federația Rusă se uită și zâmbește în timp ce te pregătești să faci chestiile astea. Așa cum israelienii au bombardat Irakul pentru a-l împiedica să-și dezvolte arme nucleare, la fel ar proceda și Federația Rusă. Iar Moscova ar avea abilități convenționale și abilități nucleare să elimine un asemenea program nuclear incipient. Pentru că în momentul în care tu ca stat începi să-ți faci, de exemplu, această instalație de reprocesare a plutoniului vei avea nevoie, așa cum am mai spus, de foarte multă energie electrică. Și asta nu o poți ascunde, chiar dacă o produci într-un tunel de munte”, consideră Liviu Horovitz.

Chiar dacă Ucraina au fost unul dintre statele Uniunii Sovietice care deținea arme nucleare și chiar dacă Kievul are o tradiție în industria nucleară, nu i-ar fi simplu să dezvolte astfel de capacități.

„Aș lua problema și astfel: haideți să ne gândim la tot efortul pe care ar trebui să-l facă pentru a face rost de experți în materiale, în optică, în fisiune nucleară, în îmbogățirea uraniului și nu numai... Sigur că orice se poate face în timp, dar asta nu e o chestiune de o jumătate de an”, completează Horovitz.

Și chiar în momentul în care Kievul ar obține această bombă nucleară sau chiar mai multe, întrebarea ar fi cum le-ar putea lansa asupra Federației Ruse.

„Până și americanii au avut nevoie de ani de zile pentru asta. Americanilor le-au trebuit, acum 80 de ani, câțiva ani buni ca să producă două astfel de bombe pe care le-au folosit în Al Doilea Război Mondial. Acum, dacă e să fim realiști, 80 de ani mai târziu, mă rog, nu trebuie să fii principala putere a lumii ca să reușești. Problema e că, repet, rușii au deja câteva mii.”

O portiță întredeschisă

Ar exista o singură portiță ca Ucraina să dezvolte o asemea de bombă. Asta ar implica, spune expertul, ca Ucraina să fi demarat în urmă cu mai mulți ani un proiect secret în acest sens, ceea ce iarăși ar fi puțin probabil.

„Nu poți să-ți faci acest program nuclear în secret, pe fapt, fiindcă ești membru al Tratatului de Neproliferare, ai ratificat protocolul adițional, ai agenția atomică de la Viena care vine sa te inspecteze și care se tot uită ce faci cu materialul nuclear și ca atare nu poți decât să te retragi din Tratatul de Neproliferare și să declari deschis că doresti sa produci arme nucleare”, mai spune el.

Însă chiar și așa ar exista o serie de întrebări fără răspunsuri. De-a lungul timpului, nici Statele Unite și nici fosta URSS nu le-au permis aliaților să-și dezvolte propriul arsenal nuclear.

„Întrebarea ar fi, dacă Ucraina ar decide să iasă din tratat și să-și facă propriile arme nucleare, cum reacționează în special Statele Unite? Pentru că Statele Unite s-au poziționat ferm împotriva proliferării chiar și de către aliații. Iar cum se va poziționa administrația Trump nu știe nimeni.”

În sfârșit, este greu de anticipat cum ar reacționa chiar și aliații Ucrainei dacă Kievul ar amenința Rusia cu arme nucleare. Practic, într-o situație de acest gen, Putin și ai săi ar avea toate argumentele să spună că acționează preventiv pentru a opri Ucraina să îi atace cu arme nucleare, ceea ce ar legitima invadarea acestui stat.

„Și să ne amintim că la începutul războiului acesta a fost un tertip rusesc, pentru că rușii inventau motive și spuneau că Ucraina are program nuclear, că vrea să fabrice bombe cu care să-i atace. Ar fi o greșeală acum din partea Ucrainei să facă exact asta, pentru că tocmai ar legitima într-un anumit mod atacurile rușilor.”

În loc de concluzie, Liviu Horovitz spune că ar fi mai mult decât o eroare strategică din partea Ucrainei să aleagă un joc pe care nu îl stăpânește. „Nu avem cum să ne dăm seama exact ce urmăresc ucrainenii, cum vor să atragă atenția în momentul de față, probabil celor de la Washington, că uite, dacă nu ne ajutați noi avem alte opțiuni. Chiar nu cred că e o idee bună să folosească acest narativ, n-aș putea să spun, mă rog, că e tocmai asul câștigător”, încheie Liviu Horovitz.