Sume atât de mari de bani în numerar au ieșit din ambasada Rusiei la Roma, încât au atras atenția serviciilor de informații italiene. „Este evident o problemă sistemică”, a declarat senatorul Enrico Borghi, membru al Comisiei de Informații din parlamentul italian, controlată de opoziție.

Pentru ce sunt folosiți banii, a întrebat el.

O investigație a Unității de Informații Financiare a Băncii Italiei a constatat o serie de anomalii, inclusiv retragerea a aproximativ 4 milioane de euro (4,35 milioane de dolari) în numerar, din două conturi deținute de Ambasada Rusiei la Roma de când armata Kremlinulului a invadat Ucraina, scrie CEPA.

Sancțiunile occidentale au redus capacitatea Rusiei de a transfera bani prin sistemul bancar, dar rețeaua sa diplomatică, desigur, încă funcționează. Acum, serviciile de informații lucrează pentru a înțelege dacă numerarul de negăsit – obținut prin 21 de retrageri, uneori în valoare de până la 100.000 de euro la un moment dat – este folosit pentru a finanța operațiunile de influență ale Kremlinului.

Metodă folosită de KGB

Oficialii italieni cred că cea mai credibilă ipoteză implică o strategie pe mai multe direcții care amintește de KGB. Cea mai evidentă utilizare a banilor este plata persoanelor legate de stat pentru accesul la informații sensibile, cum ar fi noi modele de arme sau chiar secrete NATO (un ofițer al marinei italiene a fost arestat pentru asta în 2021).

O altă abordare mai subtilă este prin plăți către așa-zișii agenți de influență - jurnaliști, experți, influenceri, scriitori și bloggeri, profesori universitari și cercetători din think tank-uri, pentru a exprima narațiunile care susțin cauza Kremlinului.

Vestea despre acest lucru a apărut în aceeași zi – 14 noiembrie – cu ancheta Cipru Confidential , care a scos la iveală mai multe canale prin care susținătorii lui Vladimir Putin au mutat bani și și-au ascuns averea în străinătate.

Unul dintre ei, oligarhul rus Aleksei Mordașov, sancționat de UE și SUA, ar fi plătit unui jurnalist german premiat în jur de 700.000 de dolari pentru a publica o carte intitulată Puterea lui Putin despre motivul pentru care Europa are nevoie de Rusia .

Hupert Seipel a negat că tranzacțiile sale sunt inadecvate. Editorul său a oprit vânzările publicațiilor sale.

„O destabilizare a comunicațiilor și a informațiilor”

În timpul Războiului Rece, plățile KGB către indivizi utili din Occident erau obișnuite. Richard Gott, editorul literar al The Guardian, a demisionat în 1994, după ce a fost dezvăluit că s-a întâlnit în mod repetat cu agenți KGB, că a călătorit pe cheltuiala Kremlinului și a transmis numele unor colegi potențial amabili.

„Rusia efectuează o destabilizare a comunicațiilor și a informațiilor”, a argumentat senatorul Borghi. Apoi a citat incidentul recent care l-a implicat pe prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care a fost păcălită să vorbească cu doi realizatori radio pro-Kremlin despre oboseala de război din Ucraina (care a dus la demisia consilierului ei diplomatic - o victorie indirectă a Rusiei). El a amintit, de asemenea, de primele zile ale pandemiei de Covid, când prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte a permis personalului militar rus să intre în țară oferind „ajutor” foarte public .

Moscova a rămas surprinsă de sprijinul puternic al Romei pentru Kiev, poate mai mult decât majoritatea aliaților Ucrainei. Odată văzută ca partea moale a rezistenței europene față de Rusia, Italia și-a corectat cursul încă din zilele premierului Conte și apoi fost pe o traiectorie atlantistă constantă.

Atacuri cibernetice în creștere

Atacurile cibernetice din Rusia în special sunt în creștere, potrivit lui Bruno Frattasi, șeful Agenției Naționale de Securitate Cibernetică din Italia.

Într-un raport recent , propria agenție de securitate a Ucrainei a dezvăluit un atac cibernetic sofisticat orchestrat de APT29, cunoscut sub numele de Cozy Bear , un grup de hackeri persistente care acționează în numele Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, având printre ținte ambasadele Italiei.

Departe de a fi neconectate, scoaterea ilicită de numerar, „farsele” și atacurile cibernetice fac parte din același proiect pe termen mediu și lung: pentru a exacerba diviziunea politică, a otrăvi dezbaterea publică, a alimenta haosul informațional și a semăna neîncrederea față de instituțiile democratice, interferând în același timp cu procesul democratic prin injectarea narațiunilor preferate ale Kremlinului și prin spionaj.