Disputa pe licența de exploatare, respinsă

Societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) SA, la care Gabriel Resources deține un pachet de peste 80,69% din acțiuni, a deschis încă o acțiune juridică, la Curtea de Apel Alba Iulia.

Oficialii firmei canadiene contestă hotărârea prin care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier (ANRM) a decis să nu mai prelungească licența de exploatare pentru perimetrul minier de la Roșia Montană.

RMGC a înaintat o cerere către ANRM în 6 martie 2024 pentru prelungirea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere.

„Urmare a evaluării documentaţiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003 de către societatea Roşia Montană Gold Corporation SA şi a corespondenţei purtate în această perioadă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale hotărăşte să nu prelungească valabilitatea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roşia Montană Gold Corporation”, a transmis ANRM, la sfârșitul lunii iunie 2024.

Cariera Roșia Montană

Pârâtă în dosar este și compania de stat Minvest SA Deva

Ulterior, Gabriel Resources a anunțat că a notificat oficial președintele și premierul României despre intenția de a contesta decizia autorităților de a nu extinde licența pentru exploatarea de la Roșia Montană.

Oficialii societății au susținut că refuzul autorităților române este arbitrar și contrar legislației, în special după ce România a menținut valabilitatea licenței în timpul arbitrajului ICSID, finalizat cu o decizie favorabilă statului român.

Acțiunea civilă înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia în 23 decembrie 2024 nu a primit încă un termen de judecată.

Pe lângă ANRM, pârâtă în dosar este și compania de stat Minvest SA Deva, care deținea licența de exploatare pentru perimetrul Roșia Montană și care a cedat-o către RMGC. Minvest SA este acționar minoritar la RMGC cu 19,3% din capital.

Sediul Minvest SA Deva

Sechestrul pe acțiunile deținute la RMGC, contestat

Într-o altă cauză, în care Gabriel Resources a contestat legalitatea rezoluției reprezentantului Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Alba, prin care a fost instituit sechestru pe acțiunile companiei deținute la RMGC, a fost pronunțată o hotărâre inițială.

Astfel, în 13 februarie 2025, Tribunalul Alba a respins cererea formulată de Gabriel Resources și RMGC și a constatat că decizia reprezentantului ORC Alba, prin care acțiunile au fost „sechestrate”, este legală. Hotărârea privind instituirea sechestrului a fost luată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba, în contextul în care România trebuie să recupereze de la compania canadiană daune și cheltuieli de judecată de circa 10 milioane de dolari, ca urmare a câștigării litigiului comercial la Tribunalul ICSID.

„AJFP Alba a solicitat înregistrarea menţiunii privind un sechestru asigurător, dar, în concret, s-a înregistrat un sechestru executoriu, aspect care constituie dovada lipsei unei minime verificări, chiar şi formale, a cererii şi a procesului-verbal de sechestru anexat cererii.

ORC recunoaşte omisiunea realizării acestei verificări, chiar şi formale, deoarece s-a îndreptat eroarea materială, printr-o încheiere subsecventă, în ceea ce priveşte menţiunea eronată iniţială de sechestrul executoriu propriu-zis, şi nu un sechestru asigurător, astfel cum a fost solicitat.

Notarea s-a realizat în lipsa documentelor justificative esenţiale în cauză, precum decizia de instituire a măsurii asigurătorii care nu a fost anexată cererii şi nu se regăseşte la dosarul administrativ privind cererea, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse de ORC”, a susținut reprezentantul Gabriel Resources prin acțiunea civilă de la Tribunalul Alba.

Gabriel Resources: sechestru impus fără hotărârea arbitrală

Firma a mai contestat că registratorul care a soluţionat cererea şi a admis-o nu a analizat hotărârea arbitrală invocată de AJFP Alba, care nu ar fi fost depusă la momentul instituirii sechestrului.

„Dacă era depusă o astfel de hotărâre arbitrală, atunci se putea determina că aceasta nu a fost recunoscută pe teritoriul României, în concordanţă cu procedura de recunoaştere a hotărârilor străine reglementată de art. 1124 şi următoarele din Codul de procedură civilă, astfel că lipseşte chiar titlul executoriu aplicabil în România pentru executarea silită demarată de organele fiscale”, a mai precizat reprezentantul companiei miniere.

În esență, cei de la Gabriel Resources susțin că hotărârea de arbitraj pronunțată în 8 martie 2024 de instanța ICSID, care funcționează pe lângă Banca Mondială, nu ar fi fost recunoscută prin procedura legală pe teritoriul României.

Reprezentantul AJFP Alba a susținut că Registrul Comerțului are obligaţia legală, stabilită prin lege, să înscrie aceste măsuri asigurătorii. „Hotărârea arbitrală nu a fost depusă pentru că, la momentul respectiv, aceasta nu era nici motivată, existând doar minuta acesteia. Măsurile asigurătorii se pot lua înaintea emiterii titlului de creanţă. Decizia de măsuri asigurătorii a fost atacată de ambele reclamante şi face obiectul dosarului care se află în recurs, pe rolul ÎCCJ, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea îndreptată împotriva deciziei”, a afirmat reprezentantul AJFP Alba.

În final, magistratul de la Tribunalul Alba a respins acțiunea celor de Gabriel Resources și RMGC și a menținut încheierea din 1 aprilie 2024, pronunțată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alba. Hotărârea din 13 februarie 2025 poate fi contestată cu apel.

Roșia Montană

Vânzare de acțiuni pentru datorii și cheltuieli curente

Pe lângă acțiunile judiciare, reprezentanții companiei canadiene continuă demersurile pentru a face rost de bani cu care să își susțină cheltuielile curente și să își achite datoriile.

În 19 februarie 2025, pe platforma bursei din Toronto, unde sunt tranzacționate acțiunile Gabriel Resources, s-a anunțat intenția de a iniția unui plasament privat de până la 114 milioane de unități (acțiuni) la un preț de 0,05 dolari canadieni pe unitate, pentru încasări totale de până la 4 milioane de dolari SUA (aproximativ 5,7 milioane de dolari canadieni).

Din acești bani, ar urma să fie achitată o datorie de 1,5 milioane de dolari către trei acționari care au împrumutat compania la sfârșitul anului trecut.

„După decontarea datoriei, compania se așteaptă să primească aproximativ 2,46 de milioane USD în încasări nete din ofertă. Încheierea ofertei, care este supusă consimțământului deținătorilor de valori mobiliare și satisfacerii sau renunțării la o serie de condiții obișnuite de închidere, inclusiv aprobarea finală a Bursei de Valori TSX, este de așteptat să aibă loc la sau în jurul datei de 28 februarie 2025. Cu toate acestea, nu există nicio garanție că oferta se va încheia conform prevederilor sau că se va încheia”, se precizează în comunicarea publică a companiei canadiene.

În tot acest context, completul de arbitri ICSID, care analizează cererea Gabriel Resources privind anularea hotărârii din martie 2024, a demarat procedurile de arbitraj.

În 21 ianuarie 2025 a fost emisă o decizie care menține suspendarea hotărârii inițiale a Tribunalului ICSID, iar în 3 februarie a avut loc o primă sesiune de analiză.

Compania canadiană a cerut României daune în valoare de aproape 6 miliarde de dolari pentru refuzul avizării proiectului minier privat de exploatare a aurului din perimetrul Roșia Montană. Acțiunea inițiată în 2015 a fost finalizată în 8 martie 2024, când completul arbitral a respins în totalitate pretențiile Gabriel Resources.