Opt filipinezi au fost bătuți în cuie pe cruci pentru a reconstitui suferința lui Iisus Hristos într-o tradiție sângeroasă de Vinerea Patimilor . (7 aprilie, anul acesta, pentru catolici). Printre ei a fost inclusiv un tâmplar, care se află la a 34-a răstignire.

Crucificările din satul agricol San Pedro Cutud din provincia Pampanga, la nord de Manila, au fost reluate după o pauză de trei ani din cauza pandemiei de COVID-19. 12 săteni s-au înscris, dar doar opt persoane s-au prezentat, printre care Ruben Enaje, în vârstă de 62 de ani, tâmplar și pictor, care a țipat în timp ce era bătut în cuie pe o cruce de lemn, sub privirile unei mulțimi numeroase, în căldura toridă din Vinerea Mare.

Rugăciuni pentru eradicarea Covid-19 și terminarea războiului din Ucraina

Într-o conferință de presă la scurt timp după răstignirea sa, Enaje a declarat că s-a rugat pentru eradicarea virusului COVID-19 și pentru sfârșitul invaziei Rusiei în Ucraina, care a contribuit la creșterea prețurilor la gaze și alimente în întreaga lume.

„Sunt doar aceste două țări implicate în acel război, Rusia și Ucraina, dar cu toții suntem afectați de creșterea prețurilor la petrol, chiar dacă nu suntem implicați în acel război”, a spus Enaje.

Înaintea răstignirii, Enaje a declarat pentru The Associated Press că majorările abrupte ale prețurilor la petrol și alimente după ce Rusia a invadat Ucraina i-au îngreunat situația și posibilitatea ca veniturile slabe din tâmplărie să-i acopere cheltuielile.

Mii de oameni, inclusiv turiști străini, au venit să privească spectacolul religios anual în San Pedro Cutud și în alte două sate rurale din apropiere.

Kitty Ennett, un medic veterinar din Irlanda, a declarat că răstignirile au fost „o experiență foarte religioasă” și că au meritat călătoria lungă din Marea Britanie.

„Când îl vedeam pe tânărul care făcea flagelarea și urca pe cruce, este foarte emoționant să vezi cât de mult se sacrifică pentru credința lor”, a declarat Ennett pentru AP. „Ei chiar se pun în locul lui Iisus”.

Enaje a supraviețuit aproape nevătămat atunci când a căzut de pe o clădire cu trei etaje în 1985, ceea ce l-a determinat să treacă prin acest calvar ca mulțumire pentru ceea ce el consideră un miracol. El a extins ritualul după ce cei dragi s-au recuperat din boli grave, unul după altul, transformându-l într-o celebritate a satului.

Înaintea răstignirii lor pe un deal prăfuit, Enaje și ceilalți, purtând coroane spinoase de crengi, au purtat cruci grele de lemn în spate pe mai mult de un kilometru în căldura dogoritoare. Actorii din sat îmbrăcați în centurioni romani i-au bătut mai târziu cuie din oțel inoxidabil de 10 centimetri în palme și picioare, apoi i-au ridicat pe o cruce sub soare timp de aproximativ 10 minute.

Alți penitenți au mers desculți pe străzile satului și și-au bătut spatele gol cu bețe de bambus ascuțite și bucăți de lemn. În trecut, unii participanți au deschis tăieturi în spatele penitenților folosind cioburi de sticlă spartă pentru a se asigura că ritualul este suficient de sângeros.

Spectacolul macabru reflectă stilul unic de catolicism din Filipine, care îmbină tradițiile bisericești cu superstițiile populare.

Mulți dintre penitenți, majoritatea săraci, se supun ritualului pentru a-și ispăși păcatele, pentru a se ruga pentru bolnavi sau pentru o viață mai bună și pentru a mulțumi pentru miracole.

Liderii bisericii din Filipine au condamnat crucificările și autoflagelările

Liderii bisericii din Filipine au condamnat crucificările și autoflagelările, spunând că filipinezii își pot arăta credința și devotamentul religios fără să se rănească pe ei înșiși și făcând în schimb acte de caritate, cum ar fi donarea de sânge.

Robert Reyes, un preot catolic activist al drepturilor omului din țară, a declarat că ritualurile sângeroase reflectă eșecul bisericii de a educa pe deplin mulți filipinezi cu privire la principiile creștine, lăsându-i pe cont propriu să exploreze modalități personale de a căuta ajutor divin pentru tot felul de boli.

Catolicismul popular a devenit adânc înrădăcinat în cultura religioasă locală, a spus Reyes, citând o procesiune anuală haotică a unei statui negre a lui Iisus Hristos, numită Nazarineanul Negru, care, potrivit autorităților, atrage peste un milion de credincioși în fiecare ianuarie, într-unul dintre cele mai mari festivaluri religioase din Asia. Mulți aduc prosoape pentru a fi șterse pe statuia de lemn, crezând că aceasta are puteri pentru a vindeca afecțiuni și a asigura o sănătate bună și o viață mai bună.

Între timp, tradiția răstignirii, care durează de zeci de ani, a pus pe hartă săracul San Pedro Cutud - unul dintre cele peste 500 de sate din provincia Pampanga, o provincie producătoare de orez.