Rareș Bogdan: Pentru prima oară, planurile de dezvoltare a României nu sunt fanteziste. Infrastructura, educația, sănătatea primesc șansa de a așeza țara noastră în rândul țărilor dezvoltate
Relația României cu Statele Unite ale Americii va continua pe drumul consolidării, în vreme ce noua administrație de la Casa Albă condusă de democratul Joe Biden va relansa și relațiile cu Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE din Parlamentul European, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro privind viitorul relației Europa-SUA, parcursul european al Republicii Moldova, dar și oportunitățile pe care cele 80 de miliarde de euro fonduri europene le vor genera pentru România.
Bogdan, membru al Delegației PE pentru relațiile cu SUA și membru supleant în Comisia pentru afaceri externe, a subliniat că o relație transatlantică armonioasă este crucială pentru pacea mondială.
De asemenea, el a vorbit despre oportunitățile relației strategice București – Washington, insistând asupra faptului ca Parteneriatul Strategic bilateral este gândit într-o formulă pe termen lung, “pentru secolul al XXI-lea”.
Referitor la parcursul european al Chișinăului, Rareș Bogdan s-a arătat optimist că relațiile cu România vor fi consolidate în epoca Maia Sandu, președinta aleasă a Republicii Moldova.
Singurul eurodeputat român membru în Comisia specială privind dezinformarea, acesta a mai spus că Uniunea Europeană și Partidul Popular European au soluții pentru a-i contracara pe populiștii care amenință construcția europeană, manifestându-și speranța că Polonia și Ungaria vor renunța în cele din urmă la blocarea bugetului UE pe fondul criteriilor privind statul de drept.
În ce privește România și oportunitățile generate de fonduri europene, Rareș Bogdan a spus că planurile gândite de Guvern și de președinte asigură că “infrastructura medicală, de transport, învățământ, cercetare, agricultură, utilități primesc șansa de a așeza România acolo unde așteaptă de prea mulți ani să fie, și anume în rândul țărilor dezvoltate”.
CaleaEuropeană.ro: Dincolo de zgomotul politic generat de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA și acuzațiile de fraudă ale președintelui american în exercițiu, Europa și lumea se pregătesc să conlucreze cu o administrație Joe Biden. Ce înseamnă pentru viitorul relației transatlantice, pentru Uniunea Europeană și pentru România alegerea lui Joe Biden la Casa Albă?
Rareș Bogdan: O relație transatlantică armonioasă este crucială pentru menținerea liniștii acestei planete. Chiar dacă unii o trimit în derizoriu, sintagma „pacea mondială” trebuie să rămână obiectivul global al omului. Trăim vremuri atât de complicate încât sunt convins că șefii de state și de guverne s-au gândit în ce fel va fi restartat ceasul enonomiei mondiale astfel încât să nu mai fie posibilă deteriorarea relațiilor. Pandemia a arătat omenirii încă o dată că, fără înțelegerea punctului de vedere al interlocutorului cu care dorești să colaborezi, să rezolvi o situație complicată, dialogul este o discuție care nu duce nicăieri. Joe Biden are de gând să relanseze relația cu Uniunea Europeană, iar armonia dintre SUA și UE este esențială pentru acel obiectiv a păcii. În ceea ce privește România, noi ne-am dovedit a fi un partener onest indiferent de culoarea administrației americane, administrație care are nevoie de aliați serioși în această parte de lume. Vom rămâne un partener onest. Prin urmare, cred că relația noastră cu SUA, acest prieten de peste mări și țări, va continua pe drumul consolidării, în beneficiul tuturor.
CaleaEuropeană.ro: Președintele Klaus Iohannis s-a numărat printre primii lideri care l-au felicitat pe viitorul său omolog american, existând din această privință și o istorie interesantă: Joe Biden era vicepreședintele SUA când România și Statele Unite semnau, în 2011, Declarația Comună de Parteneriat Strategic, document fundamental pentru relațiile bilaterale care va împlini un deceniu anul viitor. Cum ar putea fi fructificată această oportunitate de aniversare dintr-o perspectivă strategică? În ce direcții ar trebui să se dezvolte în continuare parteneriatul dintre România și SUA?
Rareș Bogdan: Vreau să remarc faptul că formula Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, lansat în iulie 1997, a fost consacrată în septembrie 2011 prin introducerea, chiar în numele Declarației respective, a formulei „pentru secolul 21”. Fac sublinierea asta deoarece formula denotă un angajament pe termen lung. În domeniile asumate, adică apărare, securitate energetică, investiții, comerț, bună guvernare, securitatea rețelelor 5G și sectorul nuclear civil am observat progrese semnificative. Remarc, de exemplu, acordul interguvernamental parafat în octombrie la Washington între ministrul Economiei, Virgil Popescu, și secretarul Energiei, Dan Brouillette, care anunță investiții puternice. SUA au avansat o componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari. Eu aș apăsa, în continuare, pe educație, știință și tehnologie. Mai vreau să spun ceva: Parteneriatul se referă și lupta împotriva corupției. În 2014, Joe Biden, pe atunci vicepreședinte, afirma la București așa:„Corupția este doar o altă formă de tiranie, un pericol prezent nu doar pentru economie, ci și pentru securitatea națională. Există țări care exploatează corupția pentru a putea exercita influențe nefaste și să submineze independența țărilor înconjurătoare”. Extrem de interesant, nu?
CaleaEuropeană.ro: Alegerile prezidențiale din SUA nu au fost unicul scrutin prezidențial de interes major pentru România și pentru Europa. Pe 15 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova i-au acordat un vot covârșitor Maiei Sandu, candidata pro-europeană care s-a opus președintelui socialist pro-rus Igor Dodon, devenind prima femeie președinte din istoria țării. Cum vă așteptați să evolueze relațiile dintre Republica Moldova și România, pe de o parte, și dintre Chișinău și Bruxelles, pe de altă parte?
Rareș Bogdan: Am speranțe foarte mari că Republica Moldova își va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană, care nu va mai trebui să facă pe polițistul, adică să verifice în permanență ca niște oligarhi să nu înhațe ajutoarele decise de instituțiile din Bruxelles, pentru că ele trebuie utilizate pentru dezvoltarea comunităților. Frații noștri de peste Prut așteaptă reforme, mai ales în materie de justiție, care trebuie să fie independentă și să sanționeze derapajele de la bunele moravuri politice. Fără o justiție independentă nu este posibil statul de drept. Maia Sandu are nevoie, însă, de un parlament-partener, nu ostil. Dar… sunt optimist. Mă aștept ca relația cu România să fie consolidată. Există în sfârșit premisa ca România să nu mai fie considerată de către Chișinău un adversar. Igor Dodon spunea la un moment dat că „există riscul major ca dușmanul numărul 1 al Republicii Moldova să fie românii”. Ei bine, zodia nemerniciei cred că a apus! Exemplul României și apropierea de Uniunea Europeană sunt garanțiile că nivelul de trai al fraților noștri poate crește. Sub semnul colaborării frățești, nu al terorii.
CaleaEuropeană.ro: Acordul istoric privind bugetul de 1,82 trilioane de euro, precedat de un alt acord istoric privind condiționarea fondurilor UE de statul de drept, pare să atârne de un fir de ață după blocada impusă de Polonia și de Ungaria, care și-au exprimat dreptul de veto. Care ar fi soluțiile pentru deblocarea acestei situații și adoptarea bugetului?
Rareș Bogdan: Deblocarea acestei situații nu va surveni în niciun caz de pe poziții de forță. Unul dintre românii care îmi scriu în privat, pe o rețea de socializare, sugera că ar fi bine să fie activat Art. 7 din Tratat, adică Polonia și Ungaria să-și piardă dreptul de vot, prin urmare bugetul să fie adoptat în unanimitate. Într-un film artistic, ar fi o variantă de scenariu senzațional. În lumea reală, însă, dialogul constructiv este totul. Există colegi care avansează varianta de a se construi bugetul fără Ungaria și Polonia, dar eu sper să nu se ajungă aici. Polonia și Ungaria ar beneficia de sume consistente din bugetul multianual și planul de redresare, 130 de miliarde de euro, respectiv 40, dar nu cred că vor recurge la penalizarea propriilor cetățeni. În definitiv, peste 70% dintre unguri și polonezi sunt de acord cu condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, arată un sondaj comandat de Parlamentul European.
CaleaEuropeană.ro: Dintr-o perspectivă politică, mai ales având în vedere că partidul premierului maghiar încă este parte a PPE, cum ar trebui să gestioneze popularii europeni, cea mai mare familie politică din Europa, acest asalt al populismului și al atacurilor la valorile sacrosancte europene?
Rareș Bogdan: PPE a fost în pielea unui detectiv care investighează o crimă, să zicem Hercule Poirot, că tot avem epicentrul la Bruxelles, dar acum are toate datele problemei, căci i-a înțeles mintea. Știe cine e criminalul, știe cum să-l prindă. Veți vedea în perioada următoare că acești populiști care amenință eurosistemul vor obține exact ceea ce merită, adică nimic. Cunoaștem instrumentele folosite pentru a dinamita Uniunea Europeană și nu avem de gând să lăsăm casa noastră comună în mâinile unor aventurieri. Avem ac de cojocul celor care, prin dezinformare și fake-news, subminează UE. Pentru a nu da naștere la interpretări, căci e plină lumea de teorii ale conspirației, de la vaccin care ar urmări să ne modifice genetic, la controlul minții și alte prostii monumentale, precizez că instrumentele pe care le va folosi principala forță politică a UE, și după mine singura cu adevărat responsabilă, adică PPE, vor fi democratice. Cineva a reușit, subminând UE, să o facă să strângă rândurile.
CaleaEuropeană.ro: Nu în ultimul rând, trenul de aproape 80 de miliarde de euro care ar trebui să sosească în România începând de anul viitor pare o ultimă șansă pentru o dezvoltare istorică a țării noastre. Ce ar trebui să facă România, Guvern, Președinte și forțe politice, pentru ca această oportunitate să fie fructificată?
Rareș Bogdan: Ar trebui să facă exact ceea ce fac: o strategie care însumează planuri bune, coerente, interconectate, generoase cu oamenii. Este o oportunitate extraordinară de a repara efectele lipsei de strategie ale adversarilor noștri, care aproape au adus România în stare de nefuncționare. Într-un limbaj diplomatic, acestea se numesc „vulnerabilități”, dar eu le numesc exact așa cum sunt: crime împotriva poporului român. Toată această strategie este bazată pe calcule ce urmăresc ca, în 2025, PIB pe cap de locuitor să ajungă la 87% din media UE27. Pentru prima oară, aceste planuri nu sunt fanteziste, iar infrastructura medicală, de transport, învățământ, cercetare, agricultură, utilități primesc șansa de a așeza România acolo unde așteaptă de prea mulți ani să fie, și anume în rândul țărilor dezvoltate. Nu este o utopie, sunt calcule! Modelul există deja, este reprezentat de administrațiile liberale. Acest model va fi extins la nivel național.
