Rareș Bogdan, despre respingerea intrării României în Schengen: „Poate crea curente periculoase anti-UE”
Europarlamentarul Rareş Bogdan afirmă că, după o aşteptare îndelungată privind aderarea României la Spaţiul Schengen, un refuz sau o amânare cu privire la acest subiect în cursul acestui an ar putea crea ”curente periculoase anti-UE” în societatea românească. El susţine că unul dintre aspectele care îi interesează pe oficialii europeni în legătură cu aderarea României la Spaţiul Schengen este legat de modul în care România comunică şi se raportează la imigranţi.
Rareş Bogdan a afirmat că în România aşteptarea îndelungată privind intrarea în Spaţiul Shengen ”a creat foarte multă frustrare, foarte multe neajunsuri, foarte multe supărări”, dar ar fi putut crea curente care, ”datorită responsabilităţii românilor, nu au dat şi mişcări extreme”.
”Doamne fereşte, o întârziere sau un refuz în acest moment - chiar dacă îl privim doar 1% ca posibilitate, nu avem încă certitudini, avem speranţe mari - pot crea curente periculoase anti-UE, curente extrem de periculoase de neîncredere cu privire la apartenenţa noastră la Uniunea Europeană”, a declarat Rareş Bogdan, miercuri seară, la Euronews România.
El a adăugat că, după vizita de miercuri a premierului Regatului Ţărilor de Jos la Cincu, lucrurile pentru România să meargă în direcţia dorită inclusiv în ceea ce priveşte poziţia Olandei faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen.
Rareş Bogdan a subliniat importanţa colaborării între familiile politice din Parlamentul European cu privire la deciziile care vor fi adoptate cu privire la aderarea la Spaţiul Schengen.
Conform acestuia, percepţia la nivel european faţă de România s-a schimbat după ce europenii au văzut modul în care românii au reacţionat în faţa valului de refugiaţi din Ucraina după începerea războiului din ţara vecină.
”Noi vorbim de o situaţie în care România toate cele cinci componente din punct de vedere tehnic le-a îndeplinit. (...) Noi nu mai avem, în momentul ăsta, problema Franţei şi Germaniei, de asemenea, nici Finlanda, nici Danemarca, care de-a lungul timpului s-au raliat Olandei, nu mai au poziţii critice, din contră, la adresa României.
Aici vorbim despre chestiuni pe care le invocă legate de stat de drept, de funcţionarea justiţiei, de funcţionarea graniţelor. Unul dintre aspectele care în România nu părea că e atât de important în dezbatere, ne-a trecut şi nouă pe sub radar, a fost o chestiune pe care am văzut-o mai ales în proiectul de rezoluţie care va fi votat săptămâna viitoare. Cerinţele principale au venit pe statutul şi modalitatea de exprimare şi de comportament cu imigranţii. Deci cel mai mare interes din partea grupului verzilor, al patrulea grup din PE, au venit pe modalitatea în care România se comportă cu cei care vin pe teritoriul ţării. Asta arată puţin diferit faţă de ceea ce se credea”, a adăugat Rareş Bogdan.
