Ridicarea totală a controalelor la frontiere urmează să fie analizată în contextul măsurilor compensatorii privind întărirea controlului la frontiere, a afirmat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, liderul delegației române din Grupul PPE din Parlamentul European, în contextul acordului obținut de România cu Austria privind intrarea în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime în luna martie a anului viitor. 

„În urma acordului politic parafat în 23 decembrie de MAI cu ministerele similare din Austria și Bulgaria, extinderea spațiului Schengen pentru frontierele maritime și aeriene va deveni operabilă în martie. Sunt bucuros, dar nu pe deplin fericit. Însă continuăm! Urmează ca ridicarea totală a controalelor la frontiere să fie analizată în contextul măsurilor compensatorii privind întărirea controlului la frontiere”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare pe Facebook.

Totodată, el a subliniat că intrarea României în Schengen în 2024, chiar dacă în prima etapă este vorba de frontierele aeriene și maritime, „este o victorie importantă a PNL”.

„Intrarea în Spațiul Schengen a fost prioritatea noastră absolută, fiind motivați de dorită românilor de a fi tratați ca restul cetățenilor europeni, mai ales că țara noastră a îndeplinit condițiile de aderare încă din 2011. Eforturile făcute de președintele României, Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a continuat pașii făcuți de MAI în timpul lui Lucian Bode, dau roade. Amintesc însă și de închiderea MCV, în urma reformelor realizate tot de un ministru PNL. Au fost lupte mari, au fost nedreptăți, au fost argumente dureroase, pentru care românii au suferit, dar determinarea PNL n-a suferit nicio secundă de pauză. După intrarea în UE și NATO, aderarea la Schengen a fost pentru guvernările PNL obiectivul major”, a explicat eurodeputatul liberal.

În context, Rareș Bogdan le-a mulțumit colegilor din Delegația EPP România în Parlamentul European pentru „contribuția lor crucială în îndeplinirea acestui obiectiv major, pe care l-am convenit încă de la începerea mandatului”. „Fiecare coleg a depus o muncă susținută pentru a convinge cât mai mulți eurodeputați să facă presiuni asupra guvernelor lor, și n-a fost ușor. Am avut susținerea totală și necondiționată a Grupului EPP, inițiator a trei rezoluții de susținere pentru România”.

„Așa cum am afirmat nu o dată în plen, la Strasbourg sau Bruxelles, românii trebuie tratați cu respect, pentru că nu o dată, în ultimele secole, au contribuit la apărarea acestui continent minunat de cei care doreau să-l treacă prin foc”, a mai subliniat Rareș Bogdan.

În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

MAI mai transmite că, pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie, au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între ministerele de Interne, ministerele de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic.

Potrivit ministrului Cătălin Predoiu, materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor statelor Membre UE, demers procedural care se va continua şi joi, 28 decembrie 2023.