În istoria șantajului rusesc construit în jurul gazelor există un moment când americanii au avertizat că ascensiunea Kremlinului pe piața energiei are un potențial catastrofal.

În 1982, președintele Ronald Reagan afirma cu subiect și predicat, adresându-se europenilor: nu construiți gazoducte, ca să nu fiți șantajați de Uniunea Sovietică! Era în plin Război Rece, Perestroika lui Gorbaciov avea să apară peste câțiva ani cu consecințe dramatice pentru economie, iar relaxările în materie de drepturile omului au redeșteptat conflictele naționale și au alimentat cererile de independență, ducând la dezmembrarea URSS. Vladimir Putin, fost ofițer KGB, a catalogat-o în 2005 drept „cea mai mare tragedie politică a secolului XX”.

Dar n-avea să lase lucrurile așa. După ce a venit la putere, a început să elimine privații din piața hidrocarburilor, trecând resursele sub monopolul statului. Doar așa putea manipula prețul. Nu s-a oprit aici. A inventat „contractele strategice” și a cumpărat acțiuni în companii europene din producție și transport.

Firește că existau gazoducte de dinainte de căderea Cortinei de Fier, unele construite chiar cu oțel european!! Dar americanii pe de-o parte, și creștin-democratul Konrad Adenauer (în 1963!), de cealaltă parte, au spus „stop joc”. Însă cancelarul socialist Willi Brandt a reluat legăturile comerciale cu URSS și a inventat mizeria „Realpolitik”. Și s-a dus naibii totul!
Haideți să spunem că politicienii europeni au fost naivi când au continuat să alimenteze Rusia și cu tehnologie, și cu credite garantate de stat, și cu prețul plătit pe resurse. Dar cred că s-au trezit. Prea târziu (dovadă este războiul din Ucraina), dar s-au trezit.

Planul lui Putin, însă, începuse strategic încă de la preluarea puterii: UE dependentă de gaz, capacități de transport uriașe către vest, acțiuni în companiile de distribuție occidentale, alternative la Ucraina, pe care o acuza că fură din conducte, exploatări masive în Siberia. Au urmat Blue Stream către Turcia pe sub Marea Neagră, North Stream către Germania, BBL către Olanda și UK, șamd.
…Iar UE dormea. Abia în 2004 s-a vorbit la Comisia Europeană despre o politică energetică articulată comună, dar Juan Manuel Barosso, șeful executivului UE, n-a impulsionat lucrurile.

Acum mor zilnic zeci de militari ucraineni în războiul declanșat de un om care nu poate ierta desființarea URSS. În timp ce ucrainenii vor să-și recupereze țara, Putin vrea să-și salveze obrazul. E pătat, și o știu și cei din jurul său. Cei care nu sunt nebuni de legat. Dacă or fi.
Nebunie este însă și să-i alimentezi mașina de război.

Miza noastră, a tuturor, este îndepărtarea pericolului. Ucrainenii ne apără și pe noi, căci căderea țării lor ar însemna insecuritate pentru toți. Este o luptă pentru libertate.

Am mai spus-o, războiul are o șansă să se încheie doar dacă prietenii Ucrainei continuă să-i furnizeze capacități de luptă, intelligence și instruire. La un moment dat, poporul rus va observa că se întorc acasă tot mai puțini tineri.
Este cinic, știu. Dar sancțiunile nu sunt suficiente, căci Putin le folosește pentru a se victimiza. O face și pentru propriul popor, dar și pentru a dezinforma, manipula, cetățenii europeni din estul și centrul Europei.
…Deocamdată!

Rareș Bogdan/mediaflux.ro

Distribuie Distribuie Comentarii