RAPORTUL KROLL despre JAFUL SECOLULUI din Republica Moldova
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a dat publicității luni seară pe blogul său RAPORTUL KROLL despre jefuirea băncilor din Republica Moldova cu peste un miliard de euro. Candu este și vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova, ai cărui lideri sunt acuzați că au fost părtași ai jafului.
Raportul are 84 de pagini și a fost difuzat de președintele Parlamentului luni seară după orele 23.00.
In documentul citat este mentionat transferul catre firme offshore, prin intermediul unor SRL-uri necunoscute, a 750 mil. dolari.
Potrivit Unimedia, Ilan Shor este numele care apare cel mai des in raportul Kroll.
Astfel, numele omului de afaceri si a grupului sau de firme este mentionat ca principal beneficiar al tranzactiilor dubioase efectuate la cele 3 banci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, arata sursa citata.
In total, in urma unor tranzactii foarte complexe intre cele 3 banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, doar intre 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Sociala a transferat catre 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei (circa 750 milioane de dolari n. red.).
Ulterior, aceste firme au transmis banii in conturile din Letonia ale unor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, transmite Unimedia.
In raportul Kroll se mentioneaza ca in toata aceasta schema s-a actionat concertat si ca s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, in detrimentul celor trei banci.
Lucru ce ar fi dus intr-un final la colapsul celor 3 institutii bancare.
La 30 noiembrie 2014, atunci cand Banca Nationala a Moldovei a impus administratie speciala la cele 3 banci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arata in raport.
Potrivit publicatiei din Republica Moldova, toata schema se pare ca a fost pusa la punct incepand cu 2012, atunci cand, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a inceput sa preia controlul asupra celor trei banci prin diferiti intermediari, sustine Kroll.
"Deocamdata nu este clar daca el (Shor) a actionat singur sau impreuna cu alte parti interesate (traducere Unimedia)" suna una din concluziile investigatiei.
Nu este clar si de ce s-a decis ca principalele tranzactii sa fie realizate tocmai in perioada 24-26 noiembrie 2014.
Peste tot insa, apare un grup de firme din Chisinau despre care nu se cunosc multe lucruri, unele dintre ele aparand anterior si intr-un articol al Ziarului de Garda.
Fara activitati notabile, acest mic grup de firme au reusit sa se imprumute cu sute de milioane de lei de la cele trei banci. Inclusiv si in ultima tranzactie ce a dus la instrainarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, scrie Unimedia. Ulterior, aceleasi firme transfera banii catre firme offshore.
Raportul Kroll mai mentioneaza si o presupusa tentativa de a sterge urmele in cazul oferirii cu imprumut ale acestor sume. Este vorba despre cazul masinii unei companii de paza ce face parte din acelasi grup de firme Shor care a fost gasita incendiata la Ialoveni. Investigatorii sustin ca in masina, potrivit martorilor, s-ar fi aflat documente importante ce urmau sa ajunga in arhive.
De asemenea, potrivit sursei citate, Kroll sustine ca de la banci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a incercat sa fie stearsa informatia stocata, insa s-a reusit recuperarea datelor.
De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM sa faca tot posibilul ca sa preia toate datele electronice de pe servere, retea, emailuri interne, dar si calculatoare ale celor banci pentru a evita stergerea informatiilor care ar putea servi ca probe pentru investigatiile ulterioare.
La final, Kroll sustine ca urmatoarea etapa in investigare ar fi cercetarea mai amanuntita a traseului acestor bani tranzactionati, dar si evaluarea exacta a prejudiciului creat.
UNIMEDIA precizează că rezultatele preliminare ale investigației realizată de compania Kroll privind situația de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank vor fi analizate marți, în cadrul unei ședințe, convocată de președintele Parlamentului, Andrian Candu.La discuții vor participa liderii și formatorii de opinie ai societății civile, precum și ai reprezentanților mass-media cu profil economic.
Am decis să public raportul Kroll şi îmi asum responsabilitatea pentru această acţiune. O fac deschis, fără să mă ascund după surse anonime. Dezbaterea pe această temă capătă accente false. Deja am văzut aşa zişii formatori de opinie ai unui partid, care se lansează în supoziţii şi minciuni cu o maxima laşitate. Voi publica acest raport exact aşa cum l-am primit, în forma lui originala, în limba engleză. Ca politician, consider că opinia publică trebuie să aibă acces la acest document, plătit din banii cetăţenilor, să-l analizeze şi să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în ultimii ani la BEM, scrie Andrian Candu pe blogul său.
Diferite scenarii circulă în spațiul public de la Chișinău după ce președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat publicității raportul KROLL cu privire la situația de la cele 3 bănci: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Unul dintre ele, vehiculat intens de mai mulți jurnaliști spune că președintele Parlamentului intenționat a publicat raportul, pentru a-și crea o imagine bună înainte de o nouă schimbare la vârful politicii moldovenești, informează AGORA.
Următorul pas, potrivit scenariului, ar fi demiterea lui Chiril Gaburici și votarea lui Andrian Candu în funcția de prim-ministru. Amintim că acesta este și finul de cununie al prim-vicepreședintelui PD, Vlad Plahotniuc. Astfel, funcția de premier al trece de la PLDM la PD.
Opinia publică de peste Prut fierbe de indignare de câteva luni după mediatizarea acestui caz. Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi reprezentând 15% din PIB-ul ţării. Tranzacţiile par să fi fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie. Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi deocamdată, iar banii par să fi "dispărut". Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci ruseşti.
Consecințele economice ale jafului
-Deprecierea leului moldovenesc ca urmare a scoaterii din țară a unei sume importante, de peste 1 miliard de euro.
- Creșterea considerabilă a prețurilor. Republica Moldova este o țară mică, dependentă de importuri. Puterea reală de cumpărarea a populației a scăzut anul acesta cu cel puțin 20%.
- Mai mulți agenți economici s-au văzut ruinați din cauza diferenței de curs valutar.
