Raport NEGATIV pentru România / Ratingul poate fi înrăutățit dacă mai continuă actualele tendințe
Dinamica creșterii economiei României este în scădere, pe măsură ce politica monetară devine mai puțin acomodativă și impactul stimulentelor fiscale scade, arată un comunicat de presă al Moody's Investors Service în care explică de ce a menținut ratingul României la Baa3 stabil, transmite Mediafax.
„Creșterea economiei României peste potențial, din ultimii ani, nu este sustenabilă. Estimările Moody’s sunt că PIB-ul real al României va crește cu 4% și 3,5% în 2018, respectiv în 2019, ritm în scădere de la 6,9% în 2017. În timp ce dinamica investițiilor este de așteptat să se amelioreze, într-o oarecare măsură, consumul privat va continua să rămână principalul factor de creștere, iar contribuția exportului net este de așteaptat să rămână negativă”, se subliniază în comunicatul de presă al Moody’s.
În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a României a început, de anul acesta, să majoreze dobânda-cheie, care în prezent este la 2,5% pe an, după trei majorări de câte 0,25 puncte procentuale, din cauza creșterii accelerate a ratei anuale a inflației care, în 18 luni, a ajuns de la 0% la 5,4%, în iunie, dar se află pe un trend de scădere (4,6%, în iulie).
Agenția de rating a anunțat, vineri, că a menținut calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României, pe termen lung și scurt, în valută și în monedă locală, iar perspectiva este stabilă. Acestea sunt nivelurile stabilite în aprilie 2017, când, în ciuda creșterii economice de 4,8% din 2016, Moody’s a coborât perspectiva de la pozitivă la stabilă.
În România, Ministerul Finanțelor a preluat din comunicatul agenției de evaluare „principalul punct forte pentru care România și-a menținut ratingul”, care îl reprezintă potențialul moderat de creștere al economiei, determinat de faptul că potențialul robust de creștere pe termen mediu este contrabalansat de lipsa reformelor structurale și guvernamentale.
„România avea, anul trecut, un PIB pe cap de locuitor de 24.508 dolari, peste nivelul median al țărilor cu rating Baa, dar acest nivel pozitiv este tras în jos de progresele reduse în implementarea unor reforme care să ajute mediul de afaceri și să rezolve problemele de infrastructură, a căror calitate rămâne relativ scăzută în comparație cu a țărilor asemănătoare din Europa”, se preciează în comunicatul Moody’s. Mai contribuie la această situație „managementul investițiilor publice și slaba guvernanță a întreprinderilor de stat”.
În al doilea rând, România a rămas la Baa3, ca urmare a capacității fiscale moderate, care este avantajată de nivelul scăzut al datoriei publice, dar se află sub risc din cauza politicilor fiscale prociclice. Acestea din urmă au condus la majorarea substanțială a deficitului bugetar la aproape 3% din PIB în 2016 și 2017, în creștere față de 0,8% în 2015, potrivit agenției de rating.
„Datoria României este expusă riscului de creștere și șocurilor fiscale. Pe măsură ce calitatea structurii cheltuielilor guvernamentale se deteriorează, rigiditatea bugetară, care se află în creștere accelerată, majorează riscurile față de poziția fiscală, în cazul în care recesiunea economică va fi mai puternică decât se așteaptă. O depreciere semnificativă a cursului de schimb poate afecta, de asemenea, dinamica datoriei, dat fiind că peste jumătate din datoria totală este exprimată în valută. În plus, cota de 18,1% din obligațiunile interne deținută de nerezidenți (așa cum era în luna mai 2018) expune guvernul la un anumit risc în cazul unei schimbări a încrederii investitorilor”, se remarcă în comunicatul de presă al Moody’s.
În schimb, România avea de acoperit o pondere a dobânzilor din venituri de 4,5%, la finele anului trecut, nivel redus față de 8,4% nivelul median al țărilor Baa (fără România), reflectând avantajele date de nivelurile moderate ale datoriei, în combinație cu ratele scăzute ale dobânzii plătite pe datorie, conform agenției de rating. „În plus, ponderea datoriei publice în PIB este moderată, la 35% din PIB, la sfârșitul anului 2017, mult sub linia mediană a Baa (48,2% din PIB, cu excepția României)”, se adaugă în comunicatul Moody’s. De asemenea, în ciuda faptului că economia va crește într-un ritm mai redus decât în ultimii ani, reprezentanții agenției de rating susțin că se anticipează pentru România o rată a datoriei raportată la PIB sub 40% din PIB, în perioada 2018-2021.
Al treilea argument al menținerii ratingului țării noastre la Baa3 îl reprezintă capacitatea instituțională moderată a României, care reflectă progresele țării noastre, înregistrate de când a aderat la Uniunea Europeană, dar și riscul ca aceste reforme să fie inversate, „ceea ce contracarează într-o oarecare măsură punctele forte privind creditul”, atenționează reprezentanții Moody’s.
„Mai mult, instituțiile UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul inversării reformei, inversare generată de recentele inițiative legislative care pot slăbi cadrul anticorupție și statul de drept. În același timp, inversarea consolidării fiscale anterioare, prin măsuri aprobate în afara normelor și practicilor cadrului fiscal standard, reduce credibilitatea și previzibilitatea politicii, punând accentul pe evaluarea capacității instituționale”, se subliniază în documentul de presă al Moody’s.
În al patrulea rând, ratingul a fost menținut la Baa3 ca urmare a faptului că România are o expune moderată la riscurile externe, o expunere determinată de o vulnerabilitate externă moderată și, într-o mai mică măsură, de un mediu politic intern instabil. „Deficitul de cont curent al României s-a mărit la 3,3% din PIB, în 2017, de la 2,1% din PIB în 2016, reflectând, în principal, poziția fiscală pro-ciclică a guvernului, ceea ce a crescut riscurile în ceea ce privește poziția externă. Deficitul de cont curent din anul 2017 a fost negativ comparativ cu al altor țări din Europa Centrală și de Est, dintre care majoritatea au avut surplusuri. În timp ce deficitul de cont curent este de așteptat să se majoreze la 3,7% din PIB în 2018, rămâne, în mare parte acoperit, de intrările de investiții străine”, se mai arată în comunicatul de presă al Moody’s.
În plus, datoria externă totală a României rămâne la un nivel moderat, la aproximativ 50% din PIB în 2017, în scădere de la 70% în 2013, conform agenției de rating.
„În același timp, mediul politic volatil al României a împiedicat o continuitate a politicilor, ceea ce a dus la o schimbare semnificativă, în ultimii ani, către o politică macroeconomică și fiscală mai puțin prudentă. Aceste dinamici politice nu au determinat implementarea de reforme structurale. Tensiunile potențiale cu UE în ceea ce privește poziția fiscală și reformele judiciare pot submina credibilitatea politicilor și pot afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea la evenimente externe”, se susține în comunicatul de presă al Moody’s.
De asemeena, menținerea perspectivei stabile a ratingului indică faptul că punctele forte proprii ale României, care includ un potențial solid de creștere a economiei, pe termen mediu, și valori fiscale relativ puternice, sunt trase în jos de politicile actuale, care, dacă sunt susținute pe termen lung, riscă să erodeze punctele forte relative ale României, comparativ cu ale celorlalte țări cu rating Baa3.
„Continuarea extinderii fiscale și rigiditatea bugetară sporită erodează buffer-ul fiscal pentru a răspunde șocurilor potențiale, expunând poziția fiscală la o încetinire economică mai puternică decât cea anticipată, în timp ce zgomotul politic persistent și amenințările la adresa statului de drept, combinate cu reformele structurale limitate, pun presiune pe capacitatea instituțională și ar putea afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea în cazul unor evenimente externe”, se mai scrie în comunicatul de presă al Moody’s.
Astfel, ratingul României poate crește „dacă vor fi îmbunătățite măsurile fiscale și externe”, alături de o predictibilitate și credibilitate mai ridicate a politicilor, precum și de eficiența instituțională. „Probabilitatea unei îmbunătățiri ar crește odată cu implementarea unor reforme structurale menite să îmbunătățească mediul de afaceri și să soluționeze deficitul de infrastructură cu un impact pozitiv asupra creșterii pe termen lung”, se mai susține în comunicatul de presă al Moody’s.
În schimb, ratingul poate fi înrăutățit dacă nu se iau asemenea măsuri și dacă mai continuă actualele tendințe instituționale și fiscale, precum și dacă actualele dezechilibre macroeconomice se amplifică și continuă deteriorarea balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale.
Deciziile Moody's au fost luate la data de 21 august, în urma unei ședințe care a vizat indicatorii macroeconomici și capacitatea fiscală și financiară a României, care nu s-au schimbat, în timp ce țara noastră a devenit mai expusă în fața unei potențiale crize, iar structura instituțională s-a degradat.
