RAPORT Instituțiile slabe transformă România într-un „stat-țintă” în războiul politic purtat de Rusia în Europa. Bulgaria, pe cale sa devină stat capturat
Romania, tara cu institutii slabe, are, asemenea unor state precum Ungaria sau Muntenegru, un nivel mediu de vulnerabilitate in fata "masurilor active" luate de Rusia in "razboiul politic" purtat de aceasta cu Occidentul, potrivit unui nou raport semnat de analistul Mark Galeotti si publicat de grupul de analiza Consiliul European pentru Relatii Internationale (ECFR). Documentul analizeaza "cum isi administreaza Rusia razboiul politic din Europa".
Autorul descrie acest "razboi" drept un amestec de actiuni pe care Rusia le ia la nivel local, peste tot in Europa, fara sa existe o "strategie-cadru", dincolo de intentia de a slabi UE si NATO, de a departa Europa de SUA si de a produce, in diverse zone, medii politice sau sociale favorabile intereselor sale.
Astfel, Rusia apeleaza la "masuri active" in practic toate domeniile, de la diplomatie la media si de la afaceri si finante la Biserica Ortodoxa Rusa si pana la crima organizata. In centrul tuturor acestor zone de actiune este presedintele Vladimir Putin, la randul sau un "actor activ" in eforturile Rusiei de a stabiliza guvernele si societatile europene si de a produce confuzie in randul acestora.
Potrivit analizei ECFR, Rusia are diverse obiective pentru fiecare tara europeana in parte, in functie de afinitatea pe care o resimte la nivel politic si social si in functie de nivelul de consolidare a institutiilor statului.
Raportul complet al ECHR:
Autorul raporteaza nivelul de afinitate si de vulnerabilitate fata de Rusia din diverse tari europene - folosind date dintr-un sondaj Pew referitor la perceptiile privind Rusia, dar si nivelul dependentei economice fata de Rusia - la puterea institutiilor din aceste tari. Astfel, descrie tipul de obiective pe care Rusia le are in grupuri de tari europene cu trasaturi similare.
In tabelul rezultat, Romania este inclusa, alaturi de Ungaria si Muntenegru, in categoria "statelor-tinta", cu putere institutionala redusa si cu nivel mediu de afinitate sau vulnerabilitate fata de Rusia. In astfel de tari, Moscova nu se asteapta sa "captureze" statul, ci sa il "tinteasca" in incercarea de a-l influenta pe teme anume si pentru a-l determina sa adopte o pozitie mai favorabila Rusiei. Este comentat, insa, doar exemplul Ungariei: "premierul Viktor Orban, de exemplu, nu este un aliat al Moscovei, la nivel macro, dar rusii apreciaza profund rolul perturbator al acestuia in interiorul UE si incearca sa il incurajeze. Actiunile active ruse in Ungaria sustin discursul antiamerican si anti-UE, ce se aliniaza propriei propagande a guvernului ungar, dar si un conservatorism social ce rezoneaza cu pozitiile lui Orban".
Influenta Rusiei este si mai puternica in state cu putere institutionala redusa, dar cu nivel ridicat de afinitate/vulnerabilitate fata de Rusia - tari precum Bulgaria si Grecia. Aici, "masurile active" ale Rusiei vizeaza "capturarea statului". Este dat exemplul Bulgariei, unde tinta Rusiei este sa creeze retele puternice de aliati si clienti in interiorul tarii. lasand Bulgaria in calitate de "cal troian" in cadrul NATO si UE. "Este probabil prematur si nedrept sa sutinem ca Bulgaria se afla deja intr-o faza avansata a capturarii statale, dar este izbitor cat de profund aliniate sunt interesele politice, culturale si economice, compania rusa Lukoil si diversele sale subsidiare locale fiind cea mai mare corporatie si cel mai mare contribuabil din aceasta tara. Este graitor modul cum media bulgare genereaza si distribuie materiale favorabile Rusiei nu ca urmare a presiunilor sau promisiunilor Moscovei, ci pentru ca exista, deja, o piata locala pentru asa ceva".
In functie de aceiasi parametri, raportul sustine ca Rusia incearca:
o "capturare sociala" in Slovacia
intarirea influentei politice si sociale in tari precum Cehia, Italia, Letonia si Lituania;
demonizarea unor state cu putere institutionala medie, dar afinitate minima fata de Rusia, precum Polonia sau Estonia
perturbarea scenei politice, economice si sociale in tari cu institutii solide, precum Franta, Germania, Olanda sau Suedia
Analiza ECFR arata ca, desi actiunile intreprinse de Rusia in diverse locuri si pe diverse platforme sunt in mare parte independente una de alta, se face simtit un efort de a coordona anumite operatiuni. Daca se poate vorbi despre un "centru de comanda", acesta se afla in cadrul Administratiei Prezidentiale de la Kremlin.
Studiul spune ca, desi nu trebuie sa renunte la incercarile de a convinge Rusia sa-si schimbe atitudinea, Europa trebuie sa incerce sa-si rezolve propriile vulnerabilitati: "sa-si repare acoperisul, mai degraba decat sa spere sa se opreasca ploaia. Intre altele, aceasta inseamna sa opreasca tendintele regresive din punct de vedere al democratiei, simtite in unele parti ale continentului".
