Raport IJ: Soluţionarea dosarelor de mare corupţie se realizează într-un ritm care poate fi considerat adecvat
Soluţionarea dosarelor de mare corupţie se realizează într-un ritm care poate fi considerat adecvat, dar nu trebuie omis faptul că în 2017 s-a înregistrat o creştere a numărului total de dosare, inclusiv al celor mai vechi de 5 ani în sistem, se arată într-un raport al Inspecţiei Judiciare.
Situaţia impune o atenţie sporită a managementului instanţelor, dar şi a modului concret de gestionare a fiecărui dosar în vederea evitării împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, relevă sursa citată.
Potrivit raportului Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 232780 din 11 iulie, din analiza datelor statistice relevate de activitatea de monitorizare a reieşit că, la nivelul întregii ţări, numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o creştere, de la 474 de cauze la finele anului 2016 la 535 de dosare la sfârşitul lui 2017.
"Dacă se au în vedere şi datele statistice ale anilor anteriori (241 de dosare în anul 2013, 319 în anul 2014, 456 în anul 2015 şi 474 în 2016), se poate concluziona în sensul că o creştere cu 61 de dosare pe întreaga ţară are un caracter semnificativ, în condiţiile în care se constată o creştere continuă raportat la toţi anii precedenţi", se menţionează în raport.
În cazul a cinci curţi de apel (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea şi Curtea Militară), numărul dosarelor de mare corupţie a înregistrat o scădere faţă de 2016. Conform statisticii, creşterea numărului de dosare a intervenit în cazul celorlalte 11 curţi de apel.
Raportat la criteriul duratei de timp de la care dosarele se află în sistemul judiciar, se constată o creştere a numărului de dosare mai vechi de 5 ani, de la 8 la 15 cauze, aspecte care se explică "în contextul complexităţii dosarelor, dar şi al creşterii numărului total cauze", se arată în raportul citat.
Potrivit datelor comunicate de conducerile instanţelor, la finalul lui 2017 se aflau 15 dosare de mare corupţie care înregistrau o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani pe rolul Curţilor de Apel Braşov, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Suceava, Oradea, Ploieşti, Târgu Mureş, Tribunalelor Bucureşti şi Galaţi şi Curţii Militare de Apel.
Motivele care au condus la prelungirea duratelor de soluţionare sunt "diverse şi au, în general, caracter obiectiv". Acestea se raportează la aspecte care vizează administrarea probatoriului, respectiv audierea unui număr foarte mare de martori sau de inculpaţi, efectuarea expertizelor tehnice şi a răspunsurilor la obiecţiuni, efectuarea comisiei rogatorii în străinătate, lipsa părţilor, pentru a se pronunţa cu privire la solicitarea de transpunere a cauzei în procedura de cameră preliminară, pentru soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi pentru administrarea probelor, restituirea cauze la parchet şi suspendarea cauzei pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, asigurarea asistenţei juridice obligatorii, pregătirea apărării şi imposibilitatea de prezentare a inculpatei, comunicarea relaţiilor şi administrarea probatoriului.
În ceea ce priveşte ICCJ, numărul total al dosarelor de mare corupţie aflate pe rol, în cursul judecăţii în primă instanţă, era la data de referinţă de 26 dosare de mare corupţie, iar pe rolul Completelor de 5 judecători în materie penală se aflau în curs de soluţionare 3 dosare de mare corupţie.
Din analiza datelor expuse privind modalitatea de instrumentare a dosarelor care au ca obiect infracţiuni de mare corupţie, se poate concluziona că managementul de caz în aceste dosare este realizat în mod constant de către judecători cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, arată Inspecţia Judiciară.
Astfel, din analiza situaţiei statistice s-a constatat o gestionare adecvată a dosarelor de mare corupţie aflate în prezent pe rolul Secţiei penale şi a Completelor de 5 Judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a fi identificate situaţii de natură a conduce la temporizarea procedurilor, arată raportul citat.
"Analizând datele statistice relevate de monitorizarea dosarelor de mare corupţie, a reieşit că soluţionarea acestora se realizează într-un ritm care poate fi considerat adecvat, dar nu trebuie omis faptul că în anul 2017 s-a înregistrat o creştere a numărului total de dosare, inclusiv al celor mai vechi de 5 ani în sistem, situaţie care impune o atenţie sporită a managementului instanţelor, dar şi a modului concret de gestionare a fiecărui dosar în vederea evitării împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale", se menţionează în raport.
Cu privire la aspectele cu caracter disciplinar, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la o judecătoare de la Curtea de Apel Cluj, care a primit un avertisment.
În concluzie, "din analiza comunicărilor efectuate de instanţele judecătoreşti cu privire la măsurile dispuse şi bunele practici identificate, se constată ca la nivelul conducerilor manageriale există o implicare constantă în gestionarea dosarelor de mare corupţie, iar măsurile dispuse pot fi considerate ca fiind adecvate scopului propus, respectiv reducerea duratei de soluţionare a acestei categorii de dosare".
Măsurile de monitorizare dispuse de Inspecţia Judiciară cu privire la toate cauzele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor de judecată au fost considerate "oportune în contextul progreselor pe care România trebuie să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei", menţionează raportul citat.
Monitorizarea a vizat situaţia dosarelor de mare corupţie, încadrându-se în această categorie cauzele care întrunesc alternativ una din următoarele condiţii - fie criteriul vizând calitatea inculpaţilor (persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică, cum ar fi parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni etc), fie criteriul pecuniar (valoarea prejudiciului să fie mai mare de 50.000 lei), aflate pe rolul curţilor de apel şi al instanţelor din raza teritorială a acestora, precum şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 31 decembrie 2017. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
