Studiile și rapoartele realizate anterior implementării noilor coduri nu au avut întotdeauna predicții corecte, multe dintre concluzii și recomandări bazându-se pe date care nu corespundeau realității, potrivit unui raport întocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Deși în realizarea studiilor și rapoartelor au fost implicate resurse financiare importante (...), acestea nu au avut întotdeauna predicții corecte. Este adevărat că toate cele trei studii au fost întocmite pe previziuni în raport cu noile cauze ce ar fi urmat să intre pe rolul instanțelor și parchetelor odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, însă multe din concluzii și recomandări s-au bazat pe date necorespunzătoare realității, nefiltrate în raport cu date obiective, astfel că aceste concluzii au fost în parte eronate, deficiente", se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri — Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală.

În document se constată faptul că un raport al Băncii Mondiale privind analiza funcțională a sectorului juridic din România a fost mai aproape de realitatea imediată intrării în vigoare a noilor coduri. De asemenea, materialul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2013, deși s-a bazat pe datele furnizate de rapoartele menționate, mai puțin cel al Băncii Mondiale, a avut concluzii mai apropiate de realitatea și dinamica activității parchetelor.

În concluzie, studiile de impact realizate cu sume importante de bani anterior intrării în vigoare a codurilor sunt apreciate ca fiind un eșec.

"Pentru o corectă și reală punere în practică a unor astfel de studii, cu atât mai mult cu cât ele au ca țintă previziuni, este necesară, pe lângă analiza competentă și obiectivă a datelor, crearea unei baze de date și realizarea unei metodologii unitare de analiză și previziune, pentru a evita risipirea inutilă de resurse umane și financiare", se precizează în raport.

Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activității instanțelor și parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării și îmbunătățirii activității instanțelor și parchetelor.

Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice și a dinamicii activității instanțelor și parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura și concluziile/recomandările grupului de lucru. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii