Legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate, se arată în raportul realizat de Consiliul Național al Rectorilor.

"Până la această dată, 43 de universități ne-au adus la cunoștință opinia oficială cu privire la subiectul recomandărilor emise de către cadre didactice privind relevanța unor tematici în cadrul unor domenii specifice de competență, în scopul elaborării unor lucrări de către persoane private de libertate. Din analiza materialelor primite se desprind unele concluzii: În prezent, legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate", se menționează în raport.

Potrivit documentului CNR, profesorii universitari aflați în lista publicată de Ministerul Justiției, care au semnat recomandări persoanelor aflate în regim de detenție, au asumat o activitate personală "extracontractuală, în afara raportului juridic" cu universitățile în care sunt angajați.

CNR susține că, din punct de vedere legal, cadrele didactice au competența de a evalua relevanța unor tematici pentru domeniile specifice de activitate, precum și lucrări cu caracter științific, exercitarea acestei competențe în afara raportului juridic cu instituția de învățământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă.

Consiliul Național al Rectorilor precizează că instituțiile de învățământ superior pot sancționa cadrele didactice pentru nerespectarea normelor de etică, exclusiv pe baza contractului de muncă și doar în legătură cu executarea acestuia.

"Reglementarea legală privind dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor ca urmare a desfășurării unor activități cu caracter științific nu a instituit vreo obligație corelativă în sarcina instituțiilor de învățământ superior privind exercitarea acestui drept. Așadar, capacitatea penitenciarelor de a asigura condițiile și suportul necesar desfășurării de activități cu caracter științific de către persoanele private de libertate trebuie evaluată și asigurată de către Ministerul Justiției", se mai arată în raport.

În legătură cu solicitarea Ministerului Justiției, CNR susține că evaluarea de către instituțiile de învățământ superior a potențialului persoanelor private de libertate de a elabora lucrări cu caracter științific este foarte greu de realizat, atât din punct de vedere practic, cât și legal, cu excepția situațiilor în care persoanele în cauză au avut o relație instituțională relevantă cu respectiva universitate, întrucât nu există nicio posibilitate reală ca acestea să fie supuse tipurilor de examene, teste sau alte evaluări administrate și gestionate de către universități.

"Evaluarea în vederea stabilirii caracterului și calității lucrărilor științifice elaborate de către persoanele private de libertate necesită, pe de-o parte, reglementarea egală a unei astfel de competențe în sarcina instituțiilor de învățământ superior, iar, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare aferente, având în vedere faptul că în prezent activitățile cuprinse în norma didactică a cadrelor didactice sunt stabilite la nivel de lege", afirmă sursa citată.

Totodată, CNR își exprimă disponibilitatea de a contribui cu propuneri la elaborarea unor prevederi legale care, pe de-o parte, să nu aducă atingere integrității și prestigiului instituțiilor de învățământ superior, iar, pe de altă parte, să asigure dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor pentru efectuarea de activități cu caracter științific.

De asemenea, CNR apreciază ca fiind benefică implicarea în acest proces a Institutului Național al Magistraturii, prin intermediul Consiliului Științific propriu, instituțiile de învățământ superior putând contribui cu experți în domenii specifice de activitate, pe baza unor acorduri instituționale bilaterale.

"Precizăm că instituțiile de învățământ superior nu își asumă să se implice în procesul de elaborare în penitenciare a lucrărilor cu caracter științific și nici în ceea ce privește identitatea persoanei private de libertate care a realizat respectiva lucrare. În plus, apreciem că nu ar trebui să existe niciun fel de relație între persoanele private de libertate și cadrele didactice din instituțiile de învățământ superior, activitatea de evaluare a caracterului științific al lucrărilor putându-se efectua fără evidențierea autorului lucrării și cu asigurarea finanțării aferente acestei activități", potrivit raportului.

CNR îl asigură pe ministrul Educației, Adrian Curaj, de disponibilitatea de cooperare a universităților, exprimându-și totodată speranța cu privire la existența unor reglementări suficient de clare care să nu mai interpună instituțiile de învățământ superior în relația condamnat-penitenciar, într-un mod total nejustificat din punct de vedere moral și legal.

"Considerăm că perpetuarea acestei confuzii generate de vicii de reglementare cu care universitățile nu au nicio legătură aduce grave deservicii învățământului superior românesc. Acest lucru accentuează necesitatea adoptării urgente a unor reglementări care să fie în concordanță atât cu drepturile legale ale persoanelor private de libertate, cât și cu autonomia universitară coroborată cu răspunderea etică a cadrelor didactice față de angajarea prestigiului lor profesional, certificat într-o bună măsură de afilierea la universitățile românești", mai susține CNR.

Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, a solicitat în luna ianuarie Consiliului Național al Rectorilor (CNR) să întreprindă demersurile necesare pentru apărarea integrității academice, în contextul documentului făcut public de Ministerul Justiției, potrivit căruia o serie de profesori universitari și conferențiari au semnat recomandări pentru persoanele aflate în regim de detenție.

Potrivit MENCȘ, ministrul Adrian Curaj a cerut CNR ca, în baza principiilor statuate de lege cu privire la autonomia și responsabilitatea universităților, să solicite instituțiilor de învățământ superior o analiză punctuală a cazurilor.

De asemenea, conducerea MENCȘ a solicitat Consiliului Național al Rectorilor și punctul de vedere în raport cu această situație.

AGERPRES