Raport al serviciilor americane de informaţii. Scenarii ale lumii în 2040
Bolile, decalajul dintre bogaţi şi săraci, schimbările climatice şi conflictele din interiorul şi dintre naţiuni vor reprezenta provocări şi mai mari în deceniile următoare, pandemia de COVID-19 înrăutăţind deja unele dintre aceste probleme, arată un raport al serviciilor de informaţii americane publicat joi, transmite Reuters.
Raportul întocmit la fiecare patru ani de analişti de vârf ai serviciilor secrete din SUA evaluează tendinţele politice, economice, sociale şi de altă natură care vor modela mediul de securitate naţional în următorii 20 de ani.
„Intenţia noastră este să ajutăm factorii de decizie politică, dar şi cetăţenii să se pregătească pentru o seamă largă de direcţii posibile pentru viitor”, au scris autorii, notând că nu fac nicio predicţie specifică şi că au inclus contribuţii de la diverse grupuri, de la studenţi americani la militanţi ai societăţii civile africane.
Cel mai probabil, rivalitatea dintre China şi coaliţia de ţări occidentale condusă de SUA se va intensifica, alimentată de schimbări de putere militară, demografie, tehnologie şi „întărirea diviziunilor asupra modelelor de guvernare”, se arată în raportul Global Trends 2040: O lume mai contestată, realizat de Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NIC).
Puteri regionale şi actori nestatali ar putea exercita o influenţă mai mare, având ca rezultat probabil „un mediu geopolitic mai volatil şi mai predispus la conflicte şi ” şi o cooperare internaţională slăbită.
Provocări precum schimbările climatice, bolile, crizele financiare şi perturbările tehnologice sunt susceptibile „să se manifeste mai frecvent şi mai intens în aproape fiecare regiune şi ţară”, producând „tensiuni generalizate în state şi societăţi, precum şi şocuri care ar putea fi catastrofale”, se arată în raport.
Pandemia provocată de coronavirus, care a ucis peste 3 milioane de oameni, a marcat cea mai mare „perturbare globală” de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecinţe care vor dura probabil ani de zile.
COVID-19 a expus şi, în unele cazuri, a extins disparităţile din sistemele sanitare, a crescut datoriile naţionale, a accelerat naţionalismul şi polarizarea politică, a adâncit inegalităţile, a alimentat neîncrederea în guverne şi a evidenţiat eşecurile cooperării internaţionale.
Cum va arăta lumea în 2040. Scenarii
Criza sanitară provocată de pandemie încetineşte - şi posibil inversează - progresul în combaterea sărăciei, a bolilor şi a inegalităţii de gen. Raportul prezice că multe probleme cauzate de pandemie vor deveni mai adânci până în 2040.
„Există un anumit set de tendinţe pe care le-am identificat şi care par să se accelereze sau să devină mai puternice din cauza pandemiei”, a spus un oficial al consiliului sub anonimat.
„Până în 2040, lumea va avea enorm mai multe dispozitive, date şi interacţiuni, conectând toate aspectele vieţii moderne şi trecând graniţele politice şi societale. Confidenţialitatea şi anonimatul pot dispărea efectiv prin alegere sau prin mandat guvernamental, deoarece toate aspectele vieţii personale şi profesionale sunt urmărite de reţelele globale.
Mediile în timp real, fabricate sau sintetice ar putea denatura şi mai mult adevărul şi realitatea, destabilizând societăţile la o scară şi o viteză care împiedică provocările actuale de dezinformare”, se arată în raport.
Ţările care reuşesc să se adapteze la schimbare - indiferent dacă aceste schimbări sunt climatice, tehnologice sau demografice - vor câştiga imediat un avantaj.
„Cele mai eficiente state sunt probabil cele care pot construi consensul social şi încrederea în acţiunea colectivă în ceea ce priveşte adaptarea şi pot valorifica expertiza, capacităţile şi relaţiile actorilor nestatali pentru a completa capacitatea statului”, scriu autorii, potrivit CBS News.
Raportul serviciilor de informaţii americane prezintă cinci scenarii despre cum ar putea arăta lumea în 2040.
În cele mai optimiste – o „renaştere a democraţiilor” – guvernele democratice s-ar dovedi „mai capabile să cultive cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică, catalizând un boom economic” ce le va permite să facă faţă tensiunilor interne şi să reziste rivalilor internaţionali.
Cel mai pesimist scenariu – „tragedie şi mobilizare” – postulează că pandemia de COVID-19 şi încălzirea globală ar putea distruge resursele de hrană la nivel mondial, ducând la conflicte de stradă soldate cu mii de morţi.
