CADRUL ANTICORUPŢIE

- Percepţia în rândul experţilor şi al mediului de afaceri este că nivelul de corupţie în sectorul public rămâne ridicat.

- Strategia Naţională Anticorupţie pentru 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea efectivă necesită sprijin politic ferm.

- Eficacitatea investigării şi sancţionării cazurilor de corupţie continuă să se îmbunătăţească, inclusiv prin continuarea cazurilor care au fost întrerupte timp de de câţiva ani.

- Sunt pregătite amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală

- Competenţele DNA au fost reduse, ceea ce poate avea un impact negativ asupra activităţii sale şi asupra investigării anumitor cazuri

- Dat fiind că persită îngrijorările în ceea ce priveşte noul sistem care înlocuieşte SIIJ, urmează să fie evaluat impactul în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală în cazurile de corupţie

- Recrutarrea procuroilor DNA rămâne o provocare, mai ales din cauza condiţiilor de vechime

- Ocuparea postului de preşedinte ANI şi instituirea platformei electronice a declaraţiilor de avere au uăurat munca ANI.

- Atenţia sporită în ceea ce priveşte integritatea organelor de aplicare a legii a condus la rezultate pozitive

- Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat

- Valoarea averilor confiscate de ANABI a crescut.

- Dintre cele două Camere al Parlamentului, Senatul încă nu a definit criterii obiective pentru deciziile privind cererile de ridicare a imunităţii patlamentare

- Aplicarea Codului de conduită în absenţa unor reglementări privind lobby-ul pentru parlamentari rămâne un subiect de îngrijorare

- Încă lipseşte un sistem cuprinzător de protecţie pentru avertizorii de integritate

- Transparenţa finanţării partidelor politice şi aplicarea reglementărilor aferente sunt limitate

- A fost acordată mai multă atenîie riscului de acte de corupţie în contextul pandemiei

Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a treia ediţie a raportului anual privind statul de drept. Acesta conţine recomandări specifice pentru România şi celelalte state membre.

Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidenţiat şi mai mult importanţa respectării valorilor democratice, a drepturilor omului şi a statului de drept.

Acesta include o imagine de ansamblu a tendinţelor înregistrate per ansamblu în UE şi 27 de capitole consacrate fiecărei ţări, în care se analizează evoluţiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conţine pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunţat preşedinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate şi să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătăţiri.