Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD) a soluţionat în 2017 cele mai multe plângeri dintre toate instituţiile româneşti cu abilităţi în sancţionarea discursului instigator la ură, relevă raportul anual cu privire la discursul intolerant şi instigator la ură în România pe anul trecut, făcut public miercuri de ActiveWatch.

"Unele decizii cu încărcătură politică luate la începutul anului 2018 relevă presiunile la care este supusă instituţia şi sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea CNCD", se arată în raportul organizaţiei neguvernamentale.

În raport se precizează că, în 2017, CNCD a avut o practică mai unitară în tratarea plângerilor şi aplicarea sancţiunilor, dar că "îmbunătăţirile înregistrate în activitatea instituţiei anul trecut au fost compromise de derapajele de la începutul anului 2018, care au evidenţiat presiunile politice la care este supusă aceasta".

În plus, se atrage atenţia că rămâne în continuare neclar modul în care CNCD decide să folosească echipa proprie de investigaţii.

* Potrivit raportului ActiveWatch, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a aplicat, în 2017, un număr mic de sancţiuni, dar cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD. Însă, sancţiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislaţiei audiovizuale şi nu este clar ce proporţie din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură, menţionează sursa citată.

"CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancţiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ", se mai precizează în raportul organizaţiei neguvernamentale.

* Conform raportului, datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor privind incitarea la ură şi discriminare se păstrează. Astfel, se menţionează că în 2014 şi 2015 nu a fost trimisă în judecată nicio cauză încadrată la articolul 369 Cod penal, iar în 2016 şi 2017 câte una. De asemenea, se indică faptul că în 2014, 2016 şi 2017 nu a fost trimisă în judecată nicio cauză încadrată în prevederile OUG nr. 31/2002, iar în 2015 au fost trimise în judecată cinci astfel de cauze.

În raport se subliniază că un număr mic din dosarele instrumentate de parchete ajung pe rolul instanţelor, iar un număr mare de dosare nu sunt soluţionate pentru perioade lungi de timp.

* Raportul ActiveWatch mai arată că autoreglementarea la nivelul partidelor politice şi organizaţiilor de media pare să existe mai mult pe hârtie, indicându-se că foarte puţine cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media.

În plus, se menţionează că moderarea comentariilor care conţin discursuri de ură publicate de cititori pe site-urile de ştiri generaliste este, practic, inexistentă, Adevărul fiind singura platformă cu audienţă considerabilă care şi-a asumat acest lucru.

"Este necesară o îmbunătăţire a modului în care federaţiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competiţiilor sportive. Este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversităţii", se mai precizează în raport.

* ActiveWatch susţine că legislaţia existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare şi nu este excesivă, iar o bună parte dintre propunerile legislative cu efecte descurajante asupra promovării diversităţii şi toleranţei sunt mai degrabă abandonate la comisii.

Organizaţia neguvernamentală menţionează că în 2017 a existat un număr relativ mare de propuneri legislative bazate pe argumentaţii de sorginte naţionalistă sau intolerantă.

Potrivit raportului, maghiarii, romii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură din 2017.

"Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional", se arată în raport.

* Raportul ActiveWatch relevă că, de regulă, manifestările publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ură (adunări, proteste, etc) tind să atragă un număr mic de persoane. De asemenea, se precizează că există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului şi că discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul.

Pe de altă parte, se menţionează că manifestaţiile publice care încurajează diversitatea atrag în continuare un număr din ce în ce mai mare de persoane prin comparaţie cu evenimentele care promovează intoleranţa. În plus, deşi cultura rămâne un vehicul important de promovare a diversităţii în spaţiul public, în 2017 au fost organizate mai puţine evenimente de acest tip decât în anii precedenţi, explicaţia fiind dispariţia totală a finanţărilor din Granturile Spaţiului Economic European, principala sursă de finanţare pentru evenimente culturale care promovează diversitatea. În raport se precizează că anul trecut au avut loc un număr important de evenimente publice de susţinere a comunităţii LGBT.

Potrivit ActiveWatch, cercetarea este în principal calitativă, realizată prin desk research, şi prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic.

În raport sunt date ca exemple mai multe declaraţii instigatoare la ură ale unor politicieni şi oameni cunoscuţi, precum şi unele manifestări. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii