SUA și Ucraina au solicitat României, dar și altor țări NATO, sisteme Patriot pentru a suplimenta apărarea antiaeriană ucraineană. România decide pe 20 iunie, când a fost convocat CSAT. Generalul (r) Alexandru Grumaz spune că ar trebui să cerem la schimb SUA o armă la fel de performantă.

Ucraina face față cu greu atacurile trupelor ruse și a apelat la NATO și la aliați cu o cerere specială. Ucrainenii au solicitat mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, dar s-au lovit de refuzul unor țări ca Polonia și Grecia.

Umbrela NATO, găurită în Europa?

Vestea proastă este că, potrivit Financial Times, evaluările NATO arată că Europa are un sistem de apărare antiaeriană vulnerabil, care nu îi poate proteja nici măcar pe membrii Alianței. Potrivit sursei citate, planurile confidențiale de apărare NATO arată că Alianța e capabilă să furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană necesare apărării flancului estic. VEZI AICI SURSA.

Dacă Polonia și Grecia au refuzat cererea Kievului motivând că nu pot să se lase descoperite, România va lua decizia joi, 20 iunie, când președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni.

Mingea e în terenul CSAT

Surse din cadrul Armatei Române spun că generalii vor recomanda ca România să refuze această solicitare. Asta pentru că România nu ar avea suficiente capacități de apărare nici pentru propria apărare antiaeriană, iar donarea unui sistem Patriot, în condițiile în care avem doar 4 și numai două sunt operaționale, ar crește și mai mult vulnerabilitatea țării la orice atac. În schimb, atârnă foarte greu faptul că însuși președintele Joe Biden i-a solicitat omologului său român, Klaus Iohannis, un sistem Patriot pentru Ucraina, așa că există unele indicii că la CSAT se va lua o decizie mai degrabă politică.

„Adevărul” a discutat cu primul general român format de americani, la Harvard, Alexandru Grumaz , despre această dilemă: să îi sprijinim pe ucraineni, iar astfel să devenim și mai vulnerabili, sau să refuzăm solicitarea acestora.

Nu avem nici pentru noi

Generalul (r) Alexandru Grumaz are un răspuns tranșant în această chestiune. România, spune el, nu poate da curs acestei cereri formulate de la Kiev, iar asta din motive cât se poate de obiective.

„Problema Patriotului este că noi avem nevoie chiar de mai multe decât avem în acest moment. Problema este foarte clară. Noi am solicitat 4 sisteme Patriot, după care am mai solicitat 3. Deci analizele care s-au făcut la nivelul statului major general au fost de 7 sisteme necesare pentru apărare teritoriului României. Nici mai mult, nici mai puțin. Din punctul meu de vedere, noi am cerut exact cât am avut nevoie. Nu avem Patriot suplimentar, nu avem alte sisteme de apărare antiaeriană de care n-am avea nevoie la ora actuală”, spune generalul.

Există și un „dar”

Ca de fiecare dată, în ecuație apare și un „dar”. Generalul spune că România ar putea da totuși un sistem Patriot Ucrainei, dar cu o singură condiție:

„Personal aș da un Patriot doar dacă am primi la schimb un sistem NASAMS. Este vorba de sistemul de apărare pe care americanii îl folosesc la Casa Alba. Și pe care l-au dat în Ucraina. Și e cam de aceeași valoare cu Patriot (n.r. - un sistem Patriot costă aproximativ un miliard de dolari). Eu așa aș vedea, asta ar fi singura variantă în care am putea să le dăm ucrainenilor un Patriot, dacă americanii ne-ar da un NASAMS la schimb”, explică generalul.

Ce este NASAMS

Potrivit Raytheon , compania americană producătoare, NASAMS este o soluție de apărare aeriană extrem de adaptabilă cu rază medie de acțiune. Raytheon este un colos în industria aerospațială și a apărării, cu vânzări de zeci de miliarde euro. Sistemele sale NASAMS apără chiar capitala Washington și Casa Albă.

NASAMS include radarul Sentinel, o rachetă avansată de apărare aer-aer cu rază medie de acțiune și Centrul de tragere dezvoltat de KONGSBERG. În octombrie 2021, Raytheon a dezvăluit un nou radar de apărare antiaeriană și antirachetă cu rază medie de acțiune pentru NASAMS numit GhostEye MR.

NASAMS oferă un sistem de apărare adaptabil, de ultimă generație, care poate maximiza capacitatea utilizatorilor de a identifica, intercepta și neutraliza aeronavele inamice de astăzi și dezvoltate în viitor, aeronavele fără pilot și amenințările emergente cu rachete de croazieră. NASAMS este deținut de către 12 țări și a fost integrat în sistemul de apărare aeriană al capitalei SUA încă din 2005.

În afară de SUA, acest sistem este deținut și Norvegia, Finlanda, Spania, Olanda, Oman, Lituania, Indonezia, Australia, Qatar, Ungaria și o țară care dorește să rămână anonimă au ales să se bazeze pe NASAMS pentru apărarea graniței naționale și a activelor critice.

Dăm Patriot și ne apărăm cu rachete sovietice vechi?

Cunoscutul ofițer a vorbit și despre vulnerabilitățile europene în fața unui ipotetic atac venit dinspre Rusia. Cifrele avansate de Financial Times sunt cele corecte, iar explicațiile sunt simple.

„În Estul Europei există doar 5% din necesarul de acoperire antiaeriană. E cifra reală, e adevărat. Asta se întâmplă pentru că noi și polonezii venim din sistemul socialist. Noi am avut tehnică de apărare antiaeriană tip Neva, dar și tip Scud, din fosta URSS, dar la nivelul Pactului de la Varlovia. Este normal ca la ora actuală să-ți modernizezi sistemele de apărare antiaeriană, iar din această cauză suntem cumva descoperiți. Mai avem niște sisteme rusești, da, dar sunt mai vechi. Și mai avem un sistem de medie-altitudine, luat de la olandezi, dar modernizat. În România se aflp și un sistem MAMBA francez, în dotarea trupelor franceze. Cu toate acestea, ne-ar mai trebui, încă nu suntem acoperiți”, adaugă generalul.

Ce se mai discută la CSAT

Site-ul CSAT a anunțat încă de acum o săptămână că președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 20 iunie 2024, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la:

Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024. Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025.

Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicațiile pentru România, precum și o analiză privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei. Nu în ultimul rând, se va discuta avizarea solicitărilor pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. și ASEE Solutions S.R.L.

În sfârșit, în cadrul ședinței CSAT vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, dar care nu au fost precizate.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost Consul General al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.