Rafila: Antibioticele, folosite fără discernământ de persoane cu COVID-19 sau care încearcă să prevină infecţia
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat, joi, că, în această perioadă, a crescut foarte mult consumul de azitromicină, existând persoane care folosesc "fără discernământ" antibiotice în încercarea de a preveni infecţia cu noul coronavirus sau de a se trata de COVID-19.
"Automedicaţia în această perioadă este la ea acasă. Ne confruntăm cu o problemă foarte serioasă, pentru că, în această perioadă, fie ca profilaxie, fie ca tratament, persoane care încearcă să prevină infecţia cu noul coronavirus sau care au aflat că sunt infectate folosesc fără discernământ antibiotice. Consumul de azitromicină a crescut foarte mult şi, chiar dacă azitromicina este prevăzută ca şi o medicaţie care ar putea să fie prescrisă la unii dintre pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, utilizarea fără discernământ şi automedicaţia sunt foarte grave, pentru că, de obicei, antibioticele nu sunt prescrise decât în infecţiile bacteriene, nu în infecţiile virale. Azitromicina, sigur, cu un anumit efect asupra noului coronavirus, a fost încercată ca şi terapie, dar această utilizare de masă e foarte periculoasă, pentru că efectele sunt serioase", a explicat Rafila, în cadrul dezbaterii "Conştientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19", organizată de DC Media Group.
Alexandru Rafila, care este şi membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a arătat că, în ţara noastră, consumul de antibiotice, "după o aparentă scădere", a început să înregistreze din nou un trend crescător. Totodată, antibiotice a căror utilizare excesivă este legată de apariţia unor infecţii precum cea cu Clostridium difficile înregistrează acelaşi trend crescător.
"Diferenţele care există între nordul şi sudul Europei, între nordul şi estul Europei devin tot mai pregnante şi, pe măsură ce în partea de continent în care ne găsim noi consumul de antibiotice înregistrează nivele ridicate, se cuplează acest consum, în mod evident, şi cu creşterea rezistenţei bacteriene. Noi acum avem o oportunitate ca ţară legată de un proiect pe care îl facem la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ' Matei Balş', în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi cu asistenţa tehnică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Încercăm să introducem bunele practici în prescrierea antibioticelor, mai ales în spitale, unde se utilizează antibiotice cu spectru larg, antibiotice de rezervă, de multe ori, ca şi primă intenţie", a precizat Rafila.
El a subliniat că pacienţii nu trebuie să insiste pentru a obţine antibiotice, atrăgând atenţia şi asupra faptului că utilizarea acestora într-o infecţie virală este recomandată doar în cazul unei complicaţii infecţioase bacteriene.
"Nu insista pentru a obţine un antibiotic! Medicii de familie ştiu foarte bine că atunci când se prezintă la medic, de multe ori, pacienţii sunt destul de revendicativi şi vor un anumit medicament. Nu insista la farmacie să obţii antibiotic! Din păcate, se obţine în continuare. Nu aş zice cu uşurinţă, dar se pot obţine antibiotice la farmacie, dacă insişti. Sau, la anumite farmacii. Dacă faci un tratament cu antibiotic, trebuie respectat foarte bine ritmul de administrare, dozele şi durata recomandată. Acestea sunt câteva mesaje care trebuie să fie foarte clar transmise. Faptul că antibioticele nu tratează orice, infecţii virale sau parazitare. Pot avea efecte nedorite, iar folosirea necorespunzătoare duce la pierderea calităţii acestor produse", a precizat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)
