România este ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană şi are cel mai mare deficit de cont curent, de peste 5%, iar dacă nu va avea o corectare ordonată a celor două deficite există un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi va fi mai rău decât în Grecia, a avertizat, joi, şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

"Avem problema deficitelor gemene. Suntem ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană, iar acest lucru ne creează o vulnerabilitate formidabilă. De asemenea, avem cel mai mare deficit de cont curent şi suntem singurii care am depăşit 5%, ceea ce este deosebit de primejdios pe termen lung. Dacă nu vom avea o corectare ordonată a celor două deficite, avem un risc semnificativ ca aceasta să fie realizată de creditori şi dictată de creditori, ceea ce nu e niciodată bine. Să ne uităm la ce s-a întâmplat în Grecia şi să ştiţi că va fi mai rău la noi dacă ajungem la mâna creditorilor. Spre deosebire de Grecia, care era într-atât de îndatorată încât creditorii au plătit şi ei pentru ca să se îndrepte puţin situaţia, noi vom plăti numai noi...", a susţinut Rădulescu.

În viziunea specialistului BNR, România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană, precum şi o expunere foarte mare a sectorului bancar faţă de administraţia publică.

"Avem problema reinflamării inflaţiei. Aici, Slavă Domnului, nu mai suntem singuri. Am ajuns la două cifre, ceea ce speram să nu se mai întâmple vreodată, dar toată Uniunea Europeană este pe aici. Avem cel mai înalt cost al îndatorării publice. Rata dobânzii pe termen lung, care este criteriu de Maastricht, este la noi de peste 5%, în timp ce Bulgaria ar 0,31, Cehia 2,53, Polonia 3,03 şi Ungaria 4,05. Noi suntem mai sus decât toate aceste ţări. De ce? Pentru că avem cele două deficite gemene care vor apăsa din ce în ce mai greu asupra costului îndatorării României. În acelaşi timp, avem o expunere foarte mare a sectorului bancar faţă de administraţia publică. Suntem singura ţară unde în ultimii ani continuă să crească această pondere. Am ajuns la peste 25% în decembrie, anul trecut. Celelalte ţări care au niveluri relativ mai scăzute totuşi înregistrează o tendinţă de scădere a expunerii sectorului bancar faţă de sectorul public. Principalul risc este că, pe măsură ce dobânzile vor creşte şi dobânzile vor creşte, băncile să înregistreze pierderi care să le facă şi mai reticente în a finanţa deficitul public", a spus Eugen Rădulescu.

Conform oficialului Băncii Centrale, România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare.

"Ne uităm la grafic şi mi-e şi jenă să spun pe unde suntem. Noi suntem uşor pe la 50%, în timp ce media Uniunii Europene este pe la 250%, iar media zonei euro este aproape de 300%. Dintre ţările care sunt în apropierea noastră, Polonia şi Bulgaria sunt singurele care au o pondere care nu e decât dublă decât cea a României", a afirmat şeful Direcţiei stabilitate financiară.

Pe de altă parte, Rădulescu a punctat şi zonele în care România are se prezintă bine, printre care rata creditelor neperformante şi raportul dintre credite şi depozite în sistemul bancar.

"În schimb, stăm ceva mai bine în privinţa ratei creditelor neperformante şi a gradului de acoperire cu provizioane. Avem o acoperire cu provizioane care depăşeşte 66%, iar creditele neperformante, care în septembrie 2014 erau undeva la 20 şi ceva la sută din totalul activelor, acum au coborât pe la 3%. Activitatea bancară s-a eficientizat mai mult decât în foarte multe alte industrii. Numărul de unităţi bancare a scăzut de la 5.296 în 2017 la 4.380, în timp ce eficienţa angajaţilor a crescut în 2021, faţă de 2017, cu aproape 60%. O altă evoluţie pozitivă este că raportul dintre credite şi depozite în sistemul bancar, care a crescut substanţial între 2000 şi 2008, apoi s-a aşezat pe un platou, undeva la 120%, acum tendinţa este de revenire, de scădere şi am ajuns pe la 70%, ceea ce scade vulnerabilitatea sectorului bancar pe seama economisirii interne", a menţionat reprezentantul BNR.

Totodată, economistul a evidenţiat progresul pe care România l-a întregistrat de-a lungul anilor în materie de creştere a PIB, a puterii de cumpărare, dar şi a speranţei de viaţă.

"Tot observ că oamenii au impresia că nu s-a schimbat nimic în România. PIB-ul României, în 1990, era de 19 miliarde de euro, în 2000 era de 40 de miliarde de euro, iar în 2021 a fost de 240 de miliarde de euro. Despre ce vorbim? Puterea de cumpărare a ajuns la 73% din media Uniunii Europene, faţă de numai 52% în 2008. Spre comparaţie, Bulgaria a avut o creştere de la 43% la 55% şi singura ţară care se compară cu noi în materie de ritm de creştere este Polonia care a crescut de la 56% la 77%. Speranţa medie de viaţă care era de abia 65 de ani în 1960 şi a urcat până la 69,7 ani în 1990, a ajuns deja la 75,5 ani, după datele Băncii Mondiale, în 2019. Asta arată că avem un progres excepţional care arată un potenţial foarte mare, dar să nu ne supra-înfierbântăm degeaba, pentru că evoluţiile au fost până acum de ordin cantitativ, iar de acum înainte se pune problema atenuării şi eliminării diferenţelor structurale majore şi ca ponderea să se mute pe creşteri calitative", a explicat Eugen Rădulescu.

Banca Naţională a României (BNR) şi Academia de Studii Economice (ASE) au organizat, joi, conferinţa anuală cu tema "Provocări structurale ale sectorului bancar românesc". AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii