Vă spune ceva numele de SpaceX ? Firma care produce rachetele care, după ce lansează sateliți, se întorc pe Pamant, aterizând cuminți în poziție pentru o nouă decolare. Sau Tesla? Firma care produce una dintre cele mai cunoscute (și scumpe!) mașini electrice. Sau PayPal? Sistemul de plăți online care a fost achiziționat de eBay în 2002 pentru 1,5 miliarde de dolari (și la care a renunțat în 2015). Toate au un tata comun, scrie Radu Crăciun pe blogul personal . Un guru al antreprenoriatului si inovatiei, pe nume Elon Musk, care, cu o avere de peste 20 de miliarde de dolari, este al 52-lea cel mai bogat om al planetei.

Insa investitorii penalizeaza aroganta, suficienta si impredictibilitatea, indiferent de numele celui care le genereaza. Ultima comunicare a lui Elon Musk cu investitorii a fost considerata de multi analisti si ziaristi ca fiind bizara, iar de catre altii - dezamagitoare. Intr-o abatere de la modul sau traditional de adresare catre investitori, Musk i-a tratat pe cativa dintre analistii participanti cu aroganta, catalogandu-le intrebarile ca fiind plictisitoare, refuzand sa raspunda sau oferind raspunsuri in doi peri. Culmea declaratiilor sale a fost atinsa in momentul in care a sfatuit investitorii sa nu cumpere actiuni Tesla daca nu sunt capabili sa tolereze volatilitatea lor. Cu alt cuvinte riscul, impredictibilitatea.

Efectul acestor declaratii asupra pretului actiunilor Tesla a fost imediat: minus 8%. Deci sa ne intelegem: nici bubulii, nici Guvernul Mondial, nici Grupul Bilderberg si nici Soros nu au prabusit actiunile Tesla. Ci modul catastrofal in care Musk a tratat investitorii si decizia acestora de a ajusta pretul astfel incat sa reflecte in mod corect noul profil de risc al firmei Tesla: unul mai ridicat, care presupune o reducere adecvata a pretului. Cu cat riscul este mai ridicat, cu atat ajustarea pretului oferit este mai mare. Si viceversa.

Dar daca o ora de ratacire a unui om este inlocuita de peste doua decenii de ratacire ale unei tari? Peste doua decenii in care investitorilor straini li s-a oferit un cadru fiscal si legislativ impredictibil, o economie volatila cu cresteri dar si prabusiri mari si, in plus, perioade in care au fost atacati in spatiul public, cu motiv sau fara motiv. Reactia investitorilor a fost exact ca aceea in cazul actiunilor Tesla, detinute de domnul Musk. Adica au oferit preturi suficient de mici pentru a reflecta riscul investitiei, iar tara, in lipsa unor povesti de succes rasunator precum cel al d-lui Musk, a captat eticheta de tara cu active si cu forta de munca ieftina.

Inseamna asta ca Romania s-a vandut prea ieftin? Absolut! Cei care sustin acest lucru au perfecta dreptate. Dar multi esueaza lamentabil in a explica motivele. Pentru ca nu conspiratiile mondiale au dus la preturile mici cu care au fost cumparate activele romanesti, ci inabilitatile interne de a crea un mediu favorabil investitiilor straine, asezonate periodic cu un discurs politic care culpabilizeaza investitorii straini. Ce face in aceste conditii orice investitor? Fie fuge, fie se asigura ca randamentul investitiei sale este suficient de mare pentru a justifica riscul asociat unei investitii intr-un mediu impredictibil. Iar cresterea randamentului o realizeaza impingand pretul de achizitie cat mai jos.

Acesta este mecanismul simplu prin care o tara se poate vinde ieftin. Din pacate, Romania a oferit suficiente motive pentru ca investitorii sa nu se inghesuie sa plateasca preturi mari, iar dupa 25 de ani pare sa nu fi invatat nimic din trecut. Oare vom invata in sfarsit ceva din lectia oferita acum de domnul Musk?

Distribuie Distribuie Comentarii