Semințele reacției președintelui american Joe Biden la criza de încredere a Partidului Democrat în ceea ce privește candidatura sa pentru un al doilea mandat au fost plantate cu ani în urmă, când a luat în calcul să intre prima dată in cursa prezidențială împotriva lui Donald Trump, relatează New York Times (NYT).

Confruntat cu o presiune extraordinară din partea prietenilor și aliaților de a pune capăt carierei politice, răspunsul inițial al lui Biden a fost de sfidare. Vreme de trei săptămâni, el s-a menținut pe poziție, respingând sondajele și promițând să rămână în cursă, întrucât este singurul care îl poate învinge pe fostul președinte Donald Trump. Doar în ultimele zile, acesta ar fi devenit mai receptiv la ideea de a renunța la cursa pentru realegere.

Pentru mulți dintre aliații săi, este un pas înapoi surprinzător pentru un politician care și-a construit identitatea pe slujirea țării în detrimentul propriei persoane.

Însă pentru cei care au fost alături de el ani de zile decizia lui Biden este un punct culminat al sentimentelor de regret, orgoliu, furie și frică pe care le-a acumulat pe parcursul ultimului deceniu, cel puțin. Acestea sunt manifeste în propriile lui cuvinte, au adăugat ei.

În octombrie 2015, Biden, pe atunci vicepreședinte și îndoliat după pierderea fiului său Beau cu cinci luni mai devreme, anunțat în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă că nu va candida împotriva lui Hillary Clinton și a senatorului Bernie Sanders pentru nominalizarea democrată la prezidențiale. Câteva luni mai târziu, spunea: „Regret în fiecare zi”.

Public, el și-a justificat decizia de a nu candida prin faptul că procesul de doliu este imprevizibil - „nu respectă și nu îi pasă prea tare de lucruri precum termenele limită, dezbaterile, alegerile primare și convențiile partidului. ”.

Avându-i alături pe președintele Barack Obama și pe soția sa Jill, alături de el, Joe Biden spunea că „se prea poate ca acest proces, în momentul în care îl vom depăși, să închidă fereastra organizării unei campanii realiste pentru președinție”. În concluzie, a continuat el, „s-a închis”.

Pe de altă parte, în privat, pe atunci vicepreședintele SUA a fost furios de ceea ce el a perceput drept un efort concertat de a-l da la o parte în favoarea celuilalt candidat, potrivit unor persoane apropiate. Acel moment a fost un precursor al tipului de presiune la care a fost supus acum din partea colegilor democrați.

Atunci, ca și acum, prietenii săi au susținut că va pierde - în fața lui Clinton și Sanders, iar mai târziu în fața lui Trump. David Plouffe, principalul consilier politic al lui Obama la acea vreme, a stat de vorbă cu Biden și i-a arătat sondajele, a relatat The Atlantic.

„Chiar vrei să se termine într-o cameră de hotel din Des Moines, pe locul trei după Bernie Sanders?” Cu opt ani mai devreme, Biden încheiase pe locul cinci la caucus -urile din Iowa și se retrăsese din cursă, amintește NYT.

Din punctul de vedere al lui Biden, mesajul era clar: Obama dorea ca el să rămână pe margine. La fel și consilierii lui Obama, dar și Clinton. Durerea pentru pierderea fiului său a fost un factor. Dar exista și sentimentul, potrivit mai multor persoane care au discutat cu el la acea vreme, că era tras pe sfoară de oameni cărora le fusese loial ani la rând. Ar fi meritat mai mult, le-a spus el aliaților, și a nutrit convingerea că le-ar fi dovedit că se înșală dacă ar fi candidat.

David Axelrod, care, în calitate de consilier principal al lui Obama, l-a urmărit îndeaproape pe Biden timp de mai mulți ani, a dezvăluit că președintele american a rămas cu resentimente cu privire la această decizie, alimentate în parte de furia de a fi fost scos din cursă de oameni care nu l-au respectat niciodată așa cum credea el că s-ar fi cuvenit.

„Acest resentiment”, a spus Axelrod, „a fost motorul care l-a condus întreaga viață”.

Președintele a lăsat rareori să se vadă această furie în anii care au urmat, însă, odată ce Trump a ajuns la Casa Albă, Biden a fost mai deschis cu privire la sentimentul său de regret și la convingerea sa că ar fi putut câștiga în 2016.

„Regret că nu sunt președinte, întrucât cred că există atât de multe oportunități”, i-a spus Biden lui Oprah Winfrey într-un interviu acordat spre sfârșitul anului 2017. La insistența de a răspunde dacă crede că ar fi câștigat nominalizarea dacă ar fi candidat, Biden a răspuns afirmativ; dar și că a fost încrezător la acel moment că Clinton era calificată pentru acea candidatură.

„Așa că nu am avut senzația că părăsesc terenul și, pentru că am părăsit terenul, că nu mai există nimeni altcineva care să poată să conducă țara”, a spus el. „Nu am simțit asta”, sublinia el.

Lucrurile sunt diferite în prezent.

De la dezbaterea sa cu Trump din 27 iunie, în care s-a împleticit, Biden a declarat public că numai el îl poate învinge pe fostul președinte în alegerile din noiembrie.

Jennifer O'Malley Dillon, șefa sa de campanie, a insistat vineri, în cadrul emisiunii „Morning Joe” de la MSNBC, că Biden este „în joc pentru a câștiga”. Însă, în ultimele zile, Biden a început să întrebe în privat dacă vicepreședintele Kamala Harris ar putea să câștige, potrivit democraților informați cu privire la conversațiile sale.

În urmă cu două săptămâni, Biden i-a spus lui George Stephanopoulos de la ABC că „nu cred că cineva este mai calificat decât mine pentru a fi președinte sau pentru a câștiga această cursă”. Săptămâna trecută, în cadrul emisiunii „Morning Joe” de la MSNBC, Biden a reacționat dur față de cei care încercau să-i spună ce să facă în urma dezbaterii: „Nu-mi pasă ce cred aceste nume mari”.

„Sunt atât de frustrat, dar doar din cauza elitelor”, a spus el, ridicând vocea. „Nu vorbesc despre voi, ci despre elitele din partid; ele par că știu mult mai mult. Dar vreunul dintre acești tipi nu crede că ar trebui să candidez? Să candideze atunci împotriva mea. Dați-i drumul și anunțați-vă pentru președinție. Provocați-mă la convenție”.

E posibil ca victoria lui Biden în alegerile din 2020 să fi estompat într-o oarecare măsură regretul și furia pe care le-ar fi resimțit pentru că nu a candidat în 2016. Dacă ar fi decis să fie președinte pentru un singur mandat, moștenirea sa ar fi putut fi aceea că a fost cel care l-a împiedicat pe Trump să câștige un al doilea mandat la Casa Albă.

Dar oamenii care îl cunosc spun că Biden este mânat de un sentimente profunde de orgoliu și de dorința de a nu fi perceput drept un președinte cu un singur mandat, și astfel mai puțin de succes - cel puțin după această măsură - decât Obama sau fostul președinte Bill Clinton, care au obținut aprobarea alegătorilor pentru un al doilea mandat la Casa Albă. În epoca modernă, singurul președinte democrat care a nu a mai reușit să obțină un al doilea mandat a fost Jimmy Carter.

O persoană care a lucrat îndeaproape cu el timp de mulți ani a spus că există și o teamă care îl bântuie pe președintele american, și anume de a deveni irelevant după atâtea decenii în centrul conversației naționale.

Într-un interviu acordat Vanity Fair în 2017, Jill Biden a făcut aluzie la preocuparea soțului său în această privință.

Întrebată dacă i-ar spune vreodată să se bucure de viață, ea a răspuns: „Înțelegeți ce înseamnă «să se bucure de viață» pentru Joe?”

Ea sugera că era de neconceput ca el să rămână pe margine pentru mult timp. Pe măsură ce 2020 se apropia, aproape nimeni din jurul lui Biden nu a fost surprins că acesta dorea să încerce încă o dată să candideze.

„Președintele Biden este motivat să «termine treaba» în numele poporului american - ca interesele speciale bogate să-și plătească partea lor echitabilă de impozite, să consolideze și să extindă securitatea socială, să restaureze Roe [dreptul la avort] și să unească țara”, a declarat vineri Andrew Bates, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Acum însă, există puține îndoieli printre oamenii care îl cunosc că narațiunea sa despre acest moment - să fie împins din cursă, împotriva judecății sale mai bune - se află în centrul deciziei sale.

„Au greșit în 2020”, spunea Biden la «Morning Joe». „Au greșit în 2022 cu privire la valul roșu. Greșesc în 2024”.