Prim-ministrul slovac Robert Fico a fost miercuri, 15 mai, victima unei tentative de asasinat. Slovacia a spulberat încă un tabu despre care cetățenii nu credeau că va fi vreodată încălcat, relatează Politico.

În anul 2018, a avut loc asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak, care doar își practica meseria, dar a sfârșit prin a plăti cu propria viață, precum și cu cea a logodnicei sale, Martina Kusnirova.

După șase ani, a urmat tentativa de asasinare a prim-ministrului Robert Fico. În ziua atentatului, premierul slovac și-a făcut doar meseria, conducând o ședință de guvern în micul oraș minier Handlova.

În timp ce Fico a fost transportat cu elicopterul la Banska Bystrica, oraș situat în apropiere, mai degrabă decât în capitala Slovaciei, din cauza gravității rănilor sale, establishmentul politic părea încremenit. Cine se afla la conducere? Ce se întâmpla? Cum s-a întâmplat acest lucru?

„Sunteți mulțumiți?”

În privința acestei din urmă întrebări, cel puțin, un răspuns a fost cel care a predominat dezbaterea: polarizarea politică. „Retorica plină de ură la care am asistat trebuie să înceteze", a declarat președinta Zuzana Caputova. „Vă rog, haideți să o oprim!", a mai adăugat ea.

„Emoțiile sunt în mod natural puternice, dar ar fi foarte rău să se inflameze această situație deja periculoasă", a încuviințat ministrul de Interne Matus Sutaj Estok.

Totuși, unii parlamentari ai coaliției de guvernare nu par să fi înțeles mesajul. Lubos Blaha, un deputat pro-rus din partidul Smer al lui Fico, a ținut să sublinieze în fața opoziției din parlament că premierul „se luptă astăzi pentru viața lui din cauza urii voastre".

Vicepreședintele parlamentului Andrej Danko, șeful Partidului Național Slovac de extremă dreapta, a întrebat opoziția: „Sunteți mulțumiți?" El a adăugat, amenințător: „Vor fi unele schimbări în mass-media".

Așadar, cum a ajuns Slovacia în punctul în care se află în prezent - divizată între liberali și tradiționaliști, democrați și huligani, toleranță și opusul ei - încât neînțelegerile politice pot fi rezolvate doar cu arme de foc?

Diviziunea socială a reprezentat întotdeauna o chestiune care a afectat politica din Slovacia. După revoluția din 1989 din Europa de Est, fosta țară comunistă a intrat subit într-o versiune nemiloasă a capitalismului - înainte de a „divorța” brusc de Cehia, care a constituit timp de 75 de ani un partener național stabil în cadrul fostei Cehoslovacii.

Aceste transformări subite au provocat o adevărată ciocnire socială, care a întors orașul împotriva satului, tinerii împotriva bătrânilor, patrioții slovaci împotriva internaționaliștilor cehoslovaci, toți căutându-și un loc pe un teren necunoscut.

Revoluția din 1989 trebuie să fi fost șocantă pentru tânărul Robert Fico, care avea 25 de ani când comuniștii au pierdut puterea: abia absolvise Facultatea de Drept și se alăturase Partidului Comunist, când Pactul de la Varșovia s-a destrămat odată cu ordinea socială în care se pregătise să aibă succes.

„Pentru UE - dar nu cu fundul gol"

Mai târziu, Fico a pretins că „nu a observat" evenimentele din 1989, întrucât la acea vreme lucra în cadrul Ministerului de Justiție și se pregătea pentru o călătorie de studii în SUA - alăturându-se de la bun început unei mari părți a populației care simțea nostalgia comunismului și indiferență față de Occidentul democratic.

Tânăr și talentat, Fico a intrat în rândurile partidului succesor al comuniștilor și a fost ales în Parlament în 1992. Cu toate că cea mai mare parte a anilor '90 și-a trăit-o la Strasbourg, lucrând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, el a fost destul de implicat în politica internă pentru a fonda un partid socialist de succes, Smer (Direcția), în 1999. Acesta a continuat să domine politica slovacă pentru următorul sfert de secol.

Totuși, și în acest caz, Fico a adoptat un stil politic care a dus la îndepărtarea unei mari părți a țării. Smer a luat naștere din rămășițele unui partid autoritar care a dominat Slovacia în anii 1990, Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), în frunte cu Vladimir Meciar, prim-ministru în perioada 1994-1998. Oligarhii care au finanțat și au condus HZDS voiau la putere, conform tuturor indiciilor, un alt politician, după ce Meciar a devenit un personaj toxic pentru Occident și l-au ales pe Fico, un om fără cusur.

În cadrul alegerilor din 2002, Smer a obținut un procentaj de 13,5%, după o campanie agresivă care a înfățișat o familie ce stătea goală pe o bancă, sub sloganul „Pentru UE - dar nu cu fundul gol". Totuși, după alți patru ani, Fico a obținut victoria, cu 29%, formând un Guvern din rămășițele autoritare ale HZDS și ale naționaliștilor din SNS.

Astfel, înainte de primul său mandat ca prim-ministru, Fico era deja considerat un nostalgic al socialismului și cinic și pragmatic în goana după putere - opusul a ceea ce dorea electoratul mai tânăr, anticomunist și ingenuu pro-occidental.

În anul 2018, în timpul celui de-al treilea mandat în calitate de prim-ministru, jurnalistul Kuciak și cea care urma să-i devină soție au fost împușcați mortal de un asasin plătit, aparent, pentru a pune capăt reportajelor sale referitoare la corupția din politică.

Se pare că fapta reprobabilă l-a debusolat pe Fico. El a ținut de îndată o conferință de presă în care a pus pe o masă teancuri de bani, angajându-se să plătească 1 milion de euro pentru informații care să ducă la prinderea criminalului. Totodată, el a acuzat opoziția că a folosit crima în scopuri politice.

„Nu sunt de acord cu politica acestui guvern"

După două săptămâni, Fico a demisionat, iar după doi ani, formațiunea sa politică a fost învinsă la alegerile generale din anul 2020.

Fico și acoliții săi politici - miniștri, parlamentari, oligarhi, judecători, ofițeri superiori de poliție și de informații - au făcut obiectul unor anchete pe diverse motive, de la corupție la abuz de putere și sabotaj. Fostul premier a fost arestat în luna aprilie a anului 2022 și acuzat de săvârșirea unor infracțiuni privind crima organizată, deși acuzațiile au fost retrase ulterior.

În urmă cu un an a revenit la putere. După ce a obținut o nouă victorie la alegerile din luna septembrie a anului 2023, Fico și acoliții săi au revenit la putere, înlăturând conducerea unității de elită a poliției care îi acuzase de crime, rescriind Codul Penal pentru a micșora pedepsele pentru corupție și amenințând să eticheteze ONG-urile cu finanțare externă drept „agenți străini" în temeiul unei legi în stil moscovit.

Pe când Fico zăcea pe masa de operație din Banska Bystrica în stare critică, presa a publicat un video cu presupusul atentator, identificat drept un scriitor de 71 de ani, în care acesta spunea: „Nu sunt de acord cu politica acestui guvern", referindu-se la măsurile de represiune împotriva presei și a sistemului judiciar.

În cadrul conferinței de presă care a urmat atentatului, ministrul de Interne slovac Sutaj Estok a cerut încetarea limbajului violent și a atacurilor pe rețelele de socializare care au ajuns să definească politica slovacă în epoca Fico. „Vreau să fac apel la public, la jurnaliști și la toți politicienii să înceteze să mai răspândească ura", a susținut el. „Suntem în pragul unui război civil".