Vladimir Putin efectuează luni o vizită în Belarus ce stârnește temeri la Kiev că liderul de la Kremlin intenţionează să facă presiuni asupra aliatului său Aleksandr Lukașenko pentru a se alătura unei ofensive pe teren ce ar deschide un nou front împotriva Ucrainei.

Putin, ale cărui trupe au fost respinse în nordul, nord-estul şi sudul Ucrainei de la invadarea ei pe 24 februarie, îşi ia un rol tot mai public în război. Vineri, liderul de la Kremlin a vizitat cartierul general de război pentru a primi raportul de la comandanţii militari, comentează Reuters, potrivit Agerpres .

Este vorba de prima sa deplasare la Minsk din 2019 încoace, înainte de pandemia de COVID-19 şi un val de proteste pro-democraţie reprimate de Aleksandr Lukaşenko cu sprijinul puternic din partea Kremlinului.

În februarie, forţele armate ruse au folosit Belarusul ca rampă de lansare pentru cucerirea Kievului, un obiectiv ratat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru presa de stat din Rusia că Minskul este „aliatul numărul unu” al Moscovei, dar sugestiile că partea rusă îşi propune să facă presiuni asupra Belarusului pentru a se alătura în războiul din Ucraina sunt „fabricaţii stupide şi nefondate”.

Kievul avertizează asupra implicării directe a Belarusului în război

Comandantul forţelor comune ale Ucrainei, Serhii Naev, crede că Putin și Lukașenko și-au propus să vorbească despre „continuarea agresiunii împotriva Ucrainei şi implicarea mai largă a forţelor armate belaruse în operaţiunea împotriva Ucrainei, în special, în opinia noastră, şi pe teren”.

Cel mai important general al Ucrainei, Valeri Zalujnîi, a declarat săptămâna trecută pentru „The Economist” că Rusia pregăteşte încă 200.000 de soldaţi pentru o ofensivă majoră care ar putea veni dinspre est, sud sau chiar din Belarus încă din ianuarie, dar mai probabil în primăvară.

Acord confidențial semnat între Moscova și Minsk

Moscova şi Minskul au înfiinţat o unitate militară comună pe teritoriul Belarusului şi au desfăşurat numeroase exerciţii. Săptămâna trecută, Rusia a desfășurat în Belarus trei avioane de luptă şi o aeronavă de avertizare timpurie şi control aerian.

Dar Lukaşenko, un paria în Occident care se bazează foarte mult pe sprijinul Moscovei, a declarat în mod repetat că nu își va implica armata în războiul din Ucraina.

În timp ce unii diplomaţi străini spun că o astfel de decizie ar fi nepopulară în Belarus, analiștii militari occidentali afirmă că mica armată a lui Lukaşenko este lipsită de puterea şi experienţa de luptă pentru a face o mare diferenţă. Și totuși, forţând Ucraina să angajeze forţe în nordul teritoriului său, ar putea să o expună mai mult la atacurile ruseşti din alte părţi.

Pe 13 decembrie, Pentagonul a comunicat că nu a văzut „niciun tip de activitate transfrontalieră iminentă a Belarusului în acest moment”.

Deplasarea lui Putin în Belarus a fost anunţată vineri după o vizită-surpriză, pe 3 decembrie, la Minsk, a ministrului rus al Apărării Serghei Şoigu. Cu acest prilej, Șoigu a semnat un acord cu omologul său din Belarus ale cărui detalii nu au fost dezvăluite.

Republica Moldova se teme de o invazie rusă

Republica Moldova se teme de asemenea de un asalt al Rusiei. „Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie”, a declarat pentru TVR Moldova șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, Alexandru Musteața.

„Din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a adăugat șeful SIS.

„Obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”, a precizat SIS într-un comunicat făcut public ca urmare a declarațiilor lui Alexandru Musteața.