Vladimir Putin a declarat miercuri în cadrul unui summit virtual G20 că este necesar să ne gândim la cum poate fi oprită „tragedia” războiului în Ucraina şi a spus că Moscova nu a refuzat niciodată să participe la discuţii de pace cu Kievul, unele dintre cele mai împăciuitoare remarci ale sale de până acum cu privire la conflict, relatează Reuters, potrivit Agerpres .

Decizia lui Putin de a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cel mai sângeros conflict din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial şi cea mai gravă confruntare între Rusia şi Occident din perioada cea mai sumbră a Războiului Rece.

Adresându-se liderilor G20 pentru prima dată de la începutul războiului, Putin a remarcat - vorbind prin videoconferinţă - că unii lideri au spus în discursurile lor că sunt şocaţi de „agresiunea” continuă a Rusiei în Ucraina.

„Da, desigur, acţiunile militare sunt întotdeauna o tragedie pentru persoane şi familii concrete şi pentru întreaga ţară. Fără îndoială, trebuie să ne gândim cum să oprim această tragedie”, a spus Putin în timpul unui discurs difuzat de televiziunea de stat de la Moscova, adăugând totodată că Rusia nu a refuzat „niciodată” să înceapă negocieri de pace cu Kievul.

Putin a reamintit că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost cel care a interzis prin decret dialogul cu Rusia, pentru a pune capăt conflictului pe care l-a început Moscova în februarie 2022.

Volodimir Zelenski a promulgat decretul respectiv după ce Vladimir Putin a proclamat în septembrie 2022 patru regiuni ocupate în Ucraina ca fiind parte a Rusiei - Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud).

Remarcile sale, deşi în mod clar destinate consumului internaţional, sunt unele dintre cele mai împăciuitoare afirmaţii ale sale din ultimele luni, contrastând cu diatribele sale, uneori lungi, despre eşecurile şi aroganţa Statelor Unite, notează Reuters.

Doar cu o zi în urmă, Vladimir Putin declarase că Moscova nu poate coexista cu actualul guvern de la Kiev şi că va continua ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” de „demilitarizare” a Ucrainei.

Ucraina a jurat să lupte până când ultimul soldat rus va părăsi teritoriul său, iar aliaţii săi occidentali au declarat că vor continua să sprijine Kievul.

Împreună cu Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, Rusia controlează aproximativ 17,5% din teritoriul ucrainean, potrivit estimărilor Centrului Belfer de la Şcoala Kennedy de la Harvard. Putin afirmă că acest teritoriu face parte acum din Rusia.

Contraofensiva ucraineană nu a reuşit să obţină câştiguri semnificative în acest an împotriva forţelor ruse care s-au fortificat puternic.

Luptele în Ucraina începând cu februarie 2022 au ucis sau rănit sute de mii de persoane, au dus la strămutarea a altor milioane şi au devastat zone întinse din sudul şi estul ţării.

O altă noutate în discursul rostit marţi de Putin este că liderul rus a utilizat cuvântul „război” referindu-se la conflictul din Ucraina în loc de termenul curent al Kremlinului de „operaţiune militară specială”.

„Înţeleg că acest război şi moartea unor oameni nu pot decât să şocheze”, a spus Putin, înainte de a expune teza Moscovei potrivit căreia Ucraina i-ar fi persecutat pe rusofonii din Ucraina.

Conflictul din estul Ucrainei a început în 2014, după ce preşedintele prorus de la acea vreme, Viktor Ianukovici, a fost înlăturat de la putere în timpul EuroMaidan, revolta populară din Piaţa Independenţei din Kiev. După aceea, Rusia a anexat Crimeea, iar forţele separatiste susţinute de Moscova au început să lupte împotriva forţelor armate ucrainene.

Aproximativ 14.000 de persoane au fost ucise în Donbas între 2014 şi sfârşitul anului 2021, potrivit Biroului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, inclusiv 3.106 civili.

Putin a lipsit de la precedentele summituri G20 de la New Delhi şi Nusa Dua, Indonezia, trimiţându-l în schimb pe ministrul său de externe, Serghei Lavrov.

Liderul rus s-a adresat de la Moscova la summiturile din 2021 şi 2020. Ultima data a participat personal la o reuniune a G20 la Osaka, Japonia, în 2019.

Occidentul şi Ucraina şi-au declarat în repetate rânduri intenţia de a învinge Rusia în război şi de a alunga forţele ruse, deşi eşecul contraofensivei ucrainene de a obţine câştiguri reale în acest an a stârnit îngrijorări în Occident cu privire la această strategie.