Un deputat ucrainean citat de Sky News susține că Vladimir „Putin i-a aruncat efectiv un os lui Donald Trump”, ordonând armatei sale să oprească loviturile asupra infrastructurii energetice.

„Trebuia să fie de acord cu ceva”, a declarat Oleksiy Goncharenko.

„A ales lucrul cel mai convenabil pentru el, care este infrastructura energetică – iarna s-a terminat deja, iar el trebuie să pompeze și să vândă petrol – de aceea a ales acest lucru pentru el”, a spus el.

„Apoi, rușii vor trage de timp, vor rezista cât de mult pot, vor spune ce vor.

„Și apoi, sub presiunea americanilor, un alt pas, un alt pas, un alt pas. Și așa va continua să se întâmple”.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au declarat amândoi că orice încetare a focului între cele două țări trebuie să conducă la o pace durabilă, scrie Sky News, într-o amplă analiză în care a discutat cu mai mulți experți despre cum poate arăta o Ucraină fără război, de la înlocuirea actualului lider de la Kiev până la trimiterea unor potențiale forțe de menținere a păcii din Marea Britanie, Franța sau India.

De curând, s-au împlinit trei ani de război în Ucraina, conflict în care sute de mii de oameni au murit sau au fost răniți de ambele părți, potrivit autorităților din cele două țări.

Anexarea de către Kremlin a mai multor teritorii ucrainene în timpul invaziei sale – pe care încă o numește o „operațiune militară specială” – și hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a menține suveranitatea țării au făcut ca mulți analiști să se îndoiască că războiul se va încheia vreodată.

Însă, de la întoarcerea lui la Casa Albă, președintele american Donald Trump a cerut celor două părți „să ajungă la o înțelegere”, retrăgând sprijinul vital al SUA pentru Kiev până când acesta va fi de acord să se așeze la masa negocierilor.

Zelenski a fost acum de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, iar Trump a încercat marți să clarifice cererile Rusiei, în cadrul convorbirii telefonice pe care a avut-o cu Putin.

Dar dincolo de aceasta, în cazul unei Ucrainei fără lupte, pot fi întrezărite câteva dintre opțiuni.

O încetare a focului continuă

Dincolo de acordul inițial de 30 de zile, cu condiția ca niciuna dintre părți să nu îl încalce, armistițiul ar putea continua pe o perioadă nedeterminată.

„O încetare a focului poate deveni ceva de durată”, a declarat, pentru postul britanic de televiziune, dr. David Blagden, profesor asociat în domeniul securității și strategiei internaționale la Universitatea Exeter.

El a dat exemplul Coreei de Nord și al Coreei de Sud, unde o zonă demilitarizată (DMZ) a servit efectiv drept graniță între cele două țări, după încheierea războiului din peninsulă, în 1953.

„Chiar dacă nu duce niciodată la o soluționare mai satisfăcătoare, ar putea fi totuși mai bine pentru ambele părți decât un conflict fără sfârșit”, a spus profesorul.

Dar orice fel de zonă demilitarizată ar necesita ca atât Ucraina, cât și Rusia să își retragă trupele de pe linia frontului, ceea ce este puțin probabil, adaugă dr. Huseyn Aliyev, un important lector în studii est-europene la Universitatea din Glasgow.

Teritorii din Ucraina devin „Noua Rusie”

Alternativa ar fi ca atât Ucraina, cât și Rusia să ofere concesii pentru a pune capăt oficial războiului.

În fruntea „listei de cerințe” a lui Vladimir Putin pentru „pacea pe termen lung” și a justificării sale pentru invadarea Ucrainei, în primul rând se află Crimeea – și alte patru regiuni – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – care devin parte a unei „noi Rusii”, așa cum au fost înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

În timp ce Luhansk se află aproape complet sub controlul Rusiei, Ucraina deține încă părți semnificative din Donețk, Zaporojie și Herson, ceea ce face ca armata Kievului să le abandoneze mai greu.

„Știm că nici Crimeea, nici regiunile din Donbas (Donețk și Luhansk) nu vor fi returnate (Ucrainei) ca parte a unui armistițiu”, a precizat dr. Aliyev. „Prin urmare, aceasta ar implica cedarea controlului asupra acestor părți. Dar Herson și Zaporojie sunt mai complicate – mai ales Herson – deoarece orașul Herson a fost eliberat cu atâta durere de Ucraina în 2022”, a explicat lectorul universitar.

Deși mulți se îndoiesc că Rusia s-ar opri acolo în ceea ce privește teritoriul, dr. Blagden a adăugat: „Rusia ar avea motive să se mulțumească cu ceea ce are deja. A fost extrem de costisitor pentru ei – și a distrus o mare parte din armata lor modernizată cu costuri ridicate. De asemenea, într-o anumită măsură, (costurile) s-au infiltrat în viața civilă rusă, prin intermediul sancțiunilor și al victimelor, în ciuda eforturilor Kremlinului de a izola clasele superioare și mijlocii ale Rusiei de cele mai grave consecințe ale războiului”.

„De asemenea, pentru Ucraina – oricât de jalnic și nedrept ar fi – probabil că acum se recunoaște mai mult faptul că recuperarea teritoriului pierdut va fi extrem de dificilă, în special fără aprovizionarea cu armament și informații secrete asigurată de către SUA. Așadar, și ei ar putea avea motive să accepte un fel de încetare a focului”, a mai spus Blagden.

Centralele nucleare și împărțirea infrastructurii

Trump a anunțat că echipa lui a propus deja „împărțirea anumitor active” între cele două țări – și anume „terenuri și centrale electrice” – și că va discuta detaliile cu Putin în apelul telefonic de marți.

El nu a dat detalii, dar este probabil ca aceste „active” să includă centrala nucleară de la Zaporojie, care a fost ocupată de Rusia încă din martie 2022 și este una dintre cele mai mari din lume.

Alte infrastructuri-cheie care ar putea intra sub controlul Moscovei includ barajul Nova Kahovka, aruncat în aer în 2023 și care nu a fost încă reconstruit, și alte poduri importante.

Zelenski înlocuit

În cadrul unui armistițiu prelungit, poate fi luat în calcul și un nou lider pentru Ucraina. Zelenski a declarat deja pentru Sky News că este dispus să demisioneze dacă această plecare din funcție înseamnă că Ucraina poate adera la NATO.

Una dintre cererile lui Putin este ca Ucrainei să nu i se permită niciodată să adere la NATO – dar înlocuirea lui Zelenski ar putea servi totuși pentru a-l liniști pe liderul de la Kremlin, dar și pe Donald Trump, care l-a numit „dictator” și l-a acuzat că „se joacă cu al Treilea Război Mondial”.

„Ar fi mai ușor pentru Zelenski să convoace alegeri și să îl înlocuiască cineva”, a arătat dr. Aliyev. „Dar există o problemă legată de cine ar putea fi acesta, deoarece nu a mai rămas mare lucru din opoziția ucraineană”.

Printre potențialii candidați se numără ambasadorul ucrainean în Regatul Unit, generalul Valeri Zalujnîi (fostul șef al armatei ucrainene), sau unul dintre generalii aflați în prezent la conducerea armatei, a adăugat expertul.

Dar Kremlinul ar prefera un regim prorus la Kiev, potrivit dr. Blagden.

„Fără a putea cuceri întreaga țară, un guvern mai favorabil intereselor rusești ar fi evident preferința lor”, spune el.

„La fel ca în cazul Georgiei, pentru care au depus eforturi considerabile, ei (rușii) ar putea spera la revenirea în Ucraina a politicienilor și sentimentelor proruse de dinainte de 2014. Dar, desigur, opinia ucraineană este acum galvanizată împotriva oricui este văzut ca o marionetă a Moscovei”, adaugă profesorul Blagden.

„Concesii minore” în favoarea Ucrainei

Deși cererile Rusiei ar însemna o serie de lovituri grele pentru Ucraina, ar putea exista unele „concesii minore”, spune profesorul Michael Clarke, un reputat analist britanic în domeniul securității și apărării.

Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al SUA, a declarat că Ucraina ar primi „garanții de securitate” dacă acceptă să cedeze teritorii, dar nu a specificat care ar fi acestea.

Alte posibile concesii includ returnarea a zeci de mii de copii ucraineni care au fost răpiți și relocați cu forța în Rusia, precum și a prizonierilor de război de ambele părți.

În principiu, dacă un armistițiu va fi convenit și acceptat de ambele părți, Curtea Penală Internațională (CPI) ar putea, de asemenea, să înceapă o anchetă pentru a stabili dacă au fost comise crime de război de ambele părți.

„În aceste situații în care există un dezacord fundamental și nu poți vedea calea de urmat, te concentrezi adesea asupra unor detalii minore”, spune profesorul Clarke.

„Coaliția bunăvoinței”

Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au lansat ideea unei așa-numite „coaliții a celor dispuși” (sau „coaliția bunăvoinței”) care să susțină un eventual armistițiu sau încetare a focului.

Echipa lui Keir Starmer afirmă că „peste 30” de țări sunt interesate să contribuie la forța de menținere a păcii, însă SUA au fost absente până acum de la reuniunile liderilor internaționali pe acest subiect. Vladimir Putin a declarat, de asemenea, că nu va accepta forțele NATO în Ucraina, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea planurilor.

Prim-ministrul britanic nu a precizat cum va funcționa coaliția, dar a declarat că șefii militari se vor întâlni joi pentru a discuta „faza operațională”.

O opțiune cu risc redus

Potrivit experților, coaliția ar putea lua două forme potențiale.

Niciuna nu ar implica paza întregii linii de front. Aceasta deoarece, la 640 de mile lungime (aproximativ 1.030 de kilometri), ar necesita mai mult de 100.000 de soldați în același timp – și 300.000, în cadrul unui sistem cu rotații.

În schimb, prima opțiune ar consta în staționarea de trupe departe de linia de control, în mare parte în vestul Ucrainei, la punctele cheie de infrastructură sau la nodurile de transport pentru a se asigura că acestea continuă să funcționeze fără probleme.

Aceasta ar fi o operațiune similară celei britanice din Estonia – unde sunt staționați 900 de militari pentru a descuraja agresiunea rusă. Cea ucraineană ar implica până la 30.000 de persoane și ar fi axată în principal pe monitorizare, logistică și formare, spun experții.

„Provocarea pentru orice forță de menținere a păcii este echilibrarea eficienței și a riscului de escaladare”, adaugă dr. Blagden.

„Denumirea de forță de «menținere a păcii» ar putea crea impresia de neutralitate. Dar, desigur, nu ar fi neutră – sunt acolo pentru a apăra una dintre cele două părți. Ar fi mai bine înțeleasă ca o garnizoană a cărei sarcină ar fi să se asigure că Rusia nu poate ataca Ucraina fără să atace trupele NATO, riscând astfel un război mai amplu cu puteri înarmate nuclear”, explică el.

„O forță de luptă mai mare, mai aproape de linia frontului, ar crea mai multă descurajare, dar cu mai mult risc de escaladare – în timp ce o forță mai mică, mai departe de linia frontului, poate doar îndeplinind sarcini de instruire și sprijin, ar avea un risc de escaladare mult mai mic, dar, prin urmare, ar fi, de asemenea, mult mai puțin descurajatoare”, a arătat Blagden.

În mod normal, această forță de descurajare ar fi puternic consolidată de SUA, care, în temeiul articolului 5 din NATO, ar putea trimite forțe aeriene puternice pentru a ataca trupele de la sol – așa cum a făcut-o în locuri precum Irak.

Dar relațiile tensionate ale lui Donald Trump cu Ucraina și sugestiile că SUA ar putea părăsi NATO au pus sub semnul întrebării obligațiile sale în temeiul articolului 5.

„Forță de reacție rapidă” mai aproape de linia frontului

Ca alternativă, trupele coaliției ar putea fi trimise mai aproape de linia frontului, spune profesorul Clarke.

Acestea ar putea fi împărțite în brigăzi care să deservească patru sau cinci baze strategice, precum orașele Dnipro, Zaporojie, Herson și Harkov sau Kiev.

Descriindu-le ca pe o „forță de reacție rapidă la un nivel ridicat de pregătire”, profesorul Clarke adaugă: „Pentru a putea merge în orice loc cu probleme și a le stinge, ar avea nevoie de multe mijloace de transport – în special de acoperire aeriană pentru a ajunge acolo suficient de repede”.

De asemenea, ar trebui probabil să fie susținute de o garanție de securitate din partea SUA, explică el, dar, sub administrația Trump, acest lucru nu este deloc sigur.

Forță neutră de menținere a păcii

Alternativ, o forță de menținere a păcii ar putea fi condusă de Organizația Națiunilor Unite (ONU), care ar recruta personal din țări neutre în schimbul unor stimulente, așa cum face în alte părți.

Cu a doua armată ca mărime din NATO, Turcia ar putea fi implicată, spune dr. Aliyev.

Dar, odată cu respingerea de către Vladimir Putin a potențialelor forțe NATO, ar putea fi mai probabil să le accepte pe cele din țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), adaugă profesorul Clarke.

„Putin a făcut aluzie la trupele din Sudul Global ca trupe de monitorizare – pentru că el crede că sunt de partea lui”, afirmă profesorul. India în special ar putea fi o opțiune viabilă, conform lui Clarke.

„India are forțe importante și dorește să joace un rol strategic mai mare în lume. Rusia nu ar dori să tragă asupra forțelor indiene din cauza implicațiilor politice pentru relația lor – deci ar putea fi cel mai acceptabil atât pentru Rusia, cât și pentru Occident”, a explicat profesorul.

În timp ce o opțiune neutră ar putea fi cea mai practică – aceasta ar putea să nu aibă un mare succes, avertizează însă dr. Aliyev.

„Misiuni similare în Liban și în Africa subsahariană au fost relativ puțin eficiente.O forță ONU ar putea fi cea mai fezabilă pentru Rusia – dar o coaliție a celor dispuși ar dura mai mult”, a arătat el.

Londra salută „progresele” realizate de Trump

Marea Britanie a salutat marți „progresele realizate de președintele (american Donald) Trump în vederea încetării focului” în Ucraina, după ce președintele american a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin asupra unui armistițiu de 30 de zile limitat la infrastructurile energetice, a relatat AFP.

„Acest proces trebuie să ducă la o pace justă și durabilă pentru Ucraina. Vom rămâne alături de ea atât timp cât va fi necesar pentru a ne asigura că Rusia nu va mai putea lansa niciodată o invazie ilegală”, a indicat purtătorul de cuvânt al premierului Keir Starmer, într-un comunicat.

Putin insistă pe eliminarea „cauzelor profunde” ale conflictului

Vladimir Putin și-a declarat disponibilitatea de a lucra împreună cu partenerii americani la analizarea aprofundată a posibilelor modalități de soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, în timpul convorbirii telefonice avute marți cu președintele american, Donald Trump.

„Reafirmându-și angajamentul de principiu față de soluționarea pașnică a conflictului, președintele Rusiei a declarat că este gata să colaboreze cu partenerii americani pentru a analiza în detaliu posibilele modalități de soluționare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung și să ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Kremlinului după convorbire, potrivit Agerpres.

„Principala condiție pentru prevenirea unei escaladări a conflictului și pentru soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a asistenței militare străine și a furnizării de informații către Kiev”, conform documentului.

În contextul inițiativei președintelui Statelor Unite de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte esențiale privind controlul efectiv asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de luptă, necesitatea de a opri „mobilizarea forțată în Ucraina și reînarmarea forțelor armate ucrainene”, scrie în comunicatul Kremlinului, care adaugă și „riscurile grave asociate cu lipsa de cooperare din partea regimului de la Kiev” și atacurile „de natură teroristă comise de militanți ucraineni împotriva populației civile din regiunea Kursk”.

În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva viețile militarilor ucraineni încercuiți în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că „partea rusă este gata să se lase ghidată de considerente umanitare și, în caz de predare, garantează viața și tratamentul demn al soldaților ucraineni în conformitate cu legile rusești și cu normele de drept internațional”.

În timpul convorbirii, Donald Trump a înaintat o propunere ca părțile în conflict să renunțe reciproc la loviturile asupra infrastructurii energetice timp de 30 de zile.

Vladimir Putin a răspuns pozitiv la această inițiativă și a dat imediat armatei ruse o comandă în acest sens, conform textului comunicatului.

De asemenea, conform comunicatui, președintele rus a reacționat constructiv la ideea lui Donald Trump de a pune în aplicare o inițiativă bine cunoscută privind siguranța navigației în apele Mării Negre și părțile au convenit să se înceapă negocieri pentru a elabora în continuare detaliile specifice ale unui astfel de acord.

„Liderii și-au reafirmat intenția de a continua eforturile pentru găsirea unei soluții bilaterale la problema ucraineană, inclusiv luând în considerare propunerile președintelui SUA menționate mai sus. Grupuri de experți ruși și americani sunt în curs de constituire în acest scop”, mai arată Kremlinului.

Vladimir Putin și Donald Trump au abordat și alte subiecte de pe agenda internațională, inclusiv situația din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii. De asemenea, conform părții ruse, a fost exprimat un interes reciproc pentru normalizarea relațiilor bilaterale, având în vedere responsabilitatea specială a Rusiei și a Statelor Unite pentru asigurarea securității și stabilității în lume.

Donald Trump a sprijinit ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în SUA și Rusia între jucători ruși și americani care joacă în NHL și KHL, ligile naționale din cele două țări, conchide comunicatul publicat de Kremlin.

Condițiile puse de Putin vizează să „slăbească” Ucraina, susține Zelenski

Condițiile puse de Vladimir Putin în vederea unui armistițiu cu Kievul vizează „slăbirea” Ucrainei și arată că nu este pregătit „să pună capăt” războiului, a reacționat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP.

„Tot jocul lui, să ne slăbească cât mai mult posibil”, a declarat Zelenski în cursul unei conferințe de presă online, după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump.

Președintele rus a cerut în special încetarea ajutorului occidental pentru Ucraina.

Trump și Putin au convenit marți, într-o convorbire telefonică, asupra unui armistițiu limitat în războiul din Ucraina, respectiv încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, și începerea „imediată” a negocierilor de pace, a anunțat Casa Albă.

Aceste negocieri se vor desfășura în Orientul Mijlociu, a precizat președinția americană într-un comunicat.

Distribuie Distribuie Comentarii