În stilu-i caracteristic, liderul de la Kremlin pendulează între amenințări cu escaladarea războiului din Ucraina și sugestii că ar fi deschis la negocieri cu Occidentul.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în două rânduri la sfârșitul săptămânii trecute că este pregătit de negocieri de pace, cu condițiile sale, evident, dar a acuzat în același timp Occidentul că nu este interesat de acest lucru, deoarece vrea să divizeze „Rusia istorică”. Kievul nu crede niciun cuvânt din ceea ce spune Putin și se așteaptă la continuarea războiului în 2023.

„Suntem gata să negociem cu toţi cei implicaţi în vederea unor soluţii acceptabile, dar asta depinde de ei - nu noi suntem aceia care refuză să negocieze, ei sunt”, a spus Putin pentru televiziunea națională la scurt timp după ce s-a lăsat fotografiat în fața unor rachete și tancuri.

Apoi, Putin a susținut că se află „în direcția bună” în Ucraina, unde își „apără interesele naționale” în fața „adversarilor geopolitici” care caută „să divizeze Rusia istorică”.

În timp ce distruge orașe și vieți în Ucraina, liderul de la Kremlin insistă că „obiectivul” său este „să unească poporul rus”.

Cu câteva zile înainte de această declarație, Putin susținuse în fața responsabililor săi militari că Rusia va lupta până la îndeplinirea tuturor obiectivelor în Ucraina. În plus, el amenințase cu rachetele Sarmat și Zircon, pe care le consideră „fără echivalent” în lume.

Într-o reacție, Washingtonul afirmă că Moscova nu a manifestat vreo dorinţă „semnificativă” de a pune capăt agresiunii militare din țara vecină. Nici conducerea de la Kiev nu crede în declarațiile despre pace ale lui Putin, care, printre altele, a scăpat cuvântul război cu privire la evenimentele din Ucraina, deși Kremlinul a impus în Rusia termenul de „operațiune militară specială”. „Subiectul Putin trebuie să revină la realitate. Rusia a atacat de una singură Ucraina şi ucide cetăţeni. Nu există alte ţări, motive, geopolitică. Rusia nu vrea negocieri, dar încearcă să evite responsabilitatea. Acest lucru este evident. Prin urmare ne îndreptăm spre tribunal”, a reacționat consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak.

Pe front, forțele ucrainene și cele rusești au ajuns într-un blocaj în ultima lună. De asemenea, în pofida adăugirilor moderne reprezentate de drone și de războiul electronic, o mare parte din lupte aduc aminte de Primul Război Mondial, remarcă Politico.

Moscova regândește strategia

Între timp, există o îngrijorare tot mai mare generalul Serghei Surovikin, aflat la comanda forțele rusești din Ucraina, pregătește o contraofensivă care va fi întărită de peste 200.000 de recruți nou mobilizați.

În același timp, Ucraina va trimite pe front în această iarnă doar 30.000 de soldați noi, o discrepanță ce îi preocupă pe oficialii militari de la Kiev. „Inamicul nu ar trebui să fie desconsiderat“, a declarat săptămâna trecută generalul Oleksandr Sîrski, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei.

În opinia lui Andrew Monaghan, cercetător la Colegiul de Apărare al NATO, conducerea Rusiei se află într-o perioadă de „regândire” a strategiei în timp ce face îndemnuri în spiritul „totul pentru front, totul pentru victorie”.

După ce a ordonat industriei militare să se retehnologizeze pentru a spori livrările de arme și echipamente, Kremlinul se pregătește pentru un război lung. Însă modalitatea în care va escalada Rusia rămâne neclară. De asemenea, în pofida ordinelor, nu este clar cum va face rost de muniția de care are nevoie.

Armata ucraineană nu are îndoieli asupra unei noi ofensive rusești

Putin a mai declarat săptămâna trecută că așteaptă rezultate. Dar analiștii militari occidentali nu prevăd o ofensivă rusească de-a lungul întregului front șerpuit și alungit din Ucraina, ci mai degrabă asalturi pe mai multe direcții.

De asemenea, Rusia ar putea miza pe un nou atac asupra Kievului dinspre teritoriul Belarusului și o spargere a frontului spre vest, spre orașul Vinița, pentru a scoate din uz liniile de cale ferată care vin dinspre vest.

În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut prezența militară în Belarus, al cărei lider, Aleksandr Lukașenko, s-a deplasat în acest weekend la Moscova la nici câteva zile după ce l-a primit la Minsk pe Vladimir Putin. Potrivit unor surse ucrainene, avioanele de război rusești au testat recent apărarea aeriană a Ucrainei de-a lungul graniței cu Belarus.

Și Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că există indicii despre pregătirea unui nou asalt asupra nordului Ucrainei dinspre Belarus. Potrivit ISW, surse independente din Belarus continuă să raporteze creșterea forțelor mecanizate rusești în țară, cu aproximativ 30 de tancuri rusești T-80 care ar fi fost desfășurate în jurul datei de 20 decembrie. Cu toate acestea, niciun grup de atac nu pare să se fi format deocamdată.

Cu toate că asaltul dinspre Belarus este încă la stadiul de speculații, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi nu are nicio îndoială: Rusia va ataca din nou Kievul.

Kievul cere avioane de luptă

În fața noii amenințări, Kievul cere avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri și bateria de rachete Patriot, recent obținută din partea Statelor Unite.

„Trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie”, a spus viceministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Melnik.

La fel cum Putin insistă să-și îndeplinească obiectivele în Ucraina, Kievul promite să lupte până la eliberarea întregului teritoriu.

„Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri”, a dat asigurări Melnik, catalogând declarațiile despre negocieri ale Kremlinului drept o „pură cacealma”.