Dificultățile economice cu care se confruntă liderul ungar vor submina și mai mult capacitatea acestuia de a deturna – și cu atât mai puțin de a conduce – agenda Uniunii Europene, scrie în Politico Mujtaba Rahman, șeful diviziei Europa din cadrul Eurasia Group.

Una dintre cele mai mari îngrijorări ale liderilor europeni în prezent este că revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă va întări tabăra populistă din cadrul UE. Mulți consideră că premierul ungar Viktor Orbán, cel mai mare destabilizator al blocului, va fi principalul beneficiar al unui al doilea mandat al lui Trump și că acesta ar putea deveni cel mai important instrument al președintelui american pentru a diviza Uniunea din interior.

În 2025, Orbán ar putea folosi și mai mult dreptul de veto pentru a submina politica UE referitoare la Ucraina, unitatea blocului față de Rusia și impunerea tarifelor de retorsiune împotriva lui Trump. De asemenea, ar putea împiedica UE să genereze resurse fiscale esențiale, în condițiile în care angajamentul Americii față de securitatea europeană nu mai pare atât de ferm. De curând, Orbán a amenințat că va pune capăt sancțiunilor împotriva Rusiei – însă amenințarea sa nu a avut un ecou de durată.

Probleme interne

Totuși, un aspect adesea trecut cu vederea este faptul că liderul ungar se confruntă acum cu cel mai dificil an de la venirea sa la putere în 2010. Iar capacitatea sa de a profita de pe urma președinției lui Trump ar putea fi mult mai limitată decât se crede.

Deși nici Orbán , nici cei mai apropiați miniștri ai săi nu o arată public, liderul ungar este extrem de îngrijorat de ascensiunea continuă a liderului opoziției, Péter Magyar, și a Partidului Tisza. Ultimele sondaje de încredere din luna noiembrie au arătat că Tisza se bucură de un sprijin de 35-45% dintre alegătorii hotărâți, cu aproximativ 4-6 puncte procentuale înaintea Fidesz-ului condus de Orbán.

În acest context, guvernul a început să implementeze măsuri politice pentru a contracara această ascensiune, atacându-l fără încetare pe Magyar pentru a-i submina credibilitatea.

Primele măsuri au fost modificările la legea electorală, prin care numărul de locuri în Parlamentul din Budapesta a fost redus de la 18 la 16, sub pretextul schimbărilor demografice. Măsura a fost imediat denunțată de deputații opoziției ca fiind o formă de manipulare electorală, având în vedere că Budapesta, capitala este centrul principal de susținere al opoziției.

Pomeni electorale

În paralel, guvernul a inclus în bugetul pentru 2025 mai multe subvenții pentru întreprinderile mici și mijlocii, majorarea sprijinului și a scutirilor fiscale pentru familii, plafonarea dobânzilor la credite ipotecare și acordarea de împrumuturi fără dobândă tinerilor deja angajați. Toate aceste măsuri au ca scop câștigarea susținerii tinerelor generații, o grupă demografică în care sprijinul pentru Fidesz este în mod special scăzut.

Totuși, astfel de măsuri vin cu un preț, iar în prezent economia Ungariei se confruntă cu dificultăți considerabile. Creșterea economică din 2024 a fost afectată de comenzile slabe din sectorul manufacturier, iar prognoza este că aceasta va crește cu doar 0,5-0,7%, mult sub ținta guvernului de 4% și estimările recente de 1,5%.

În plus, inflația se preconizează că va continua să crească, iar forintul continuă să scadă – deși în ultimele trei luni au avut loc unele perioade de revenire – cu implicații inflaționiste suplimentare. Aceste provocări au constrâns Banca Națională a Ungariei să mențină rata de dobândă de bază la 6,5%, nivel atins pentru prima dată în septembrie.

În retorica sa publică, Orbán continuă să dea vina pe războiul din Ucraina pentru stagnarea economică a Uniunii Europene, care afectează și Ungaria. Însă, în loc să privească realitatea sumbră, Orbán pariază pe o revenire economică semnificativă în 2025.

Orban mizează pe Trump și sectorul auto

Liderul ungar crede că revenirea lui Trump la Casa Albă va stimula creșterea economică globală, în mare parte pentru că președintele american va pune capăt rapid ostilităților din Ucraina. De asemenea, se așteaptă ca scăderea cheltuielilor militare să fie redirecționată către consum, o ipoteză care ignoră însă amenințarea lui Trump de a impune tarife suplimentare asupra importurilor din Uniunea Europeană.

Orbán pariază, de asemenea, pe numeroase investiții în sectorul auto – în special pe fabricile de baterii pentru vehicule electrice, deținute de chinezi – care urmează să devină operaționale în 2025 și care ar putea impulsiona exporturile Ungariei.

Totuși, cele mai multe analize independente sunt mai pesimiste, Comisia Europeană estimând o creștere economică între 2 și 2,5% pentru 2025.

În ciuda aprobării planului fiscal pe patru ani, toate aceste evoluții ridică semne de întrebare privind capacitatea Ungariei de a atinge ținta de deficit bugetar de 3,7% din PIB pentru acest an, în ciuda măsurilor de austeritate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale.

În absența unor progrese în negocierile stagnante pentru fonduri europene – guvernul a pierdut recent 1 miliard de euro în fonduri de coeziune – deficitul din 2025 pare să se îndrepte către 4-4,5%, o situație pe care UE o exploatează cu atenție prin reținerea fondurilor.

Orban, tot mai dependent financiar de China

Aceste condiții îl fac pe Orbán tot mai dependent financiar de China, ceea ce îl pune în conflict cu una dintre prioritățile geopolitice ale lui Trump.

În ceea ce privește media controlate de guvern, acestea pun constant accent pe importanța internațională și diplomatică a lui Orbán, subliniind relațiile sale cu Trump, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. De asemenea, se promovează eforturile „înțelepte” ale Ungariei pentru pace în războiul din Ucraina, precum și marile realizări diplomatice ale președinției ungare a UE, printre care admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Dar realitatea este că dificultățile economice cu care se confruntă Orbán vor submina și mai mult capacitatea sa de a deturna – cu atât mai mult de a conduce – agenda Uniunii Europene ca liderul său populist suprem.