Siguranța și sănătatea femeilor nu sunt o prioritate, și asta pentru că ele nu au loc la masa deciziei. Alții decid pentru ele. În România, mulți indicatori care țin de egalitatea de gen s-au înrăutățit în ultimul sfert de secol.

Egalitatea de șanse, mai mult un mit decât o realitate Foto: Shutterstock

Mai prost plătite pentru aceeași muncă, slab reprezentate la nivel politic, adesea victime ale violenței domestice și ale altor abuzuri la locurile de muncă, cele care cresc și educă copiii și țin gospodăria, femeile din România duc pe umerii lor o mare parte din povara societății. Nu doar că asigură majoritatea serviciilor în propriile case, dar o fac și la nivel social.

Când vine vorba despre direcția în care ar trebui să o ia România sau despre legile care ar trebui adoptate cu prioritate, vocea lor nu se aude. Și asta pentru că reprezentarea lor politică este slabă, nu sunt suficiente femei nici în Guvern, nici în Parlament și nici în partidele politice, a atras atenția ambasadoarea Suediei la București, Therese Hyden, la conferința „Femei mai puternice în România“.

”Să se asigure că au destule femei pe liste”

„Ştiţi că anul viitor sunt patru tururi de alegeri în România, credem că acum este momentul pentru partidele politice să se asigure că au destule femei pe liste şi care să fie incluse în viitorul Executiv. Există deja propuneri legislative în acest sens şi le doresc succes să devină realitate în timp util, până la alegeri“, a subliniat ambasadoarea Suediei.

Potrivit lui Heyden, egalitatea de gen începe de acasă. „În Suedia se predă educaţie sexuală în şcoli şi acest lucru face tinerele mai puternice, deoarece dacă băieţii şi fetele nu învaţă despre corpurile lor, nu vor putea să evite sarcinile la vârste tinere. Iar o sarcină la vârstă foarte mică va afecta dramatic alegerile de viaţă ale tinerei femei, în mod diferit faţă de modul în care afectează tânărul tată. România este în continuare ţara cu cel mai mare număr de adolescente care sunt însărcinate“, a afirmat diplomatul.

Comisarul european pentru egalitate Helena Dalli a vorbit despre eforturile la nivelul UE legate de egalitatea de gen. „Toate femeile trebuie să aibă independenţă economică şi financiară. Trebuie să recunoaştem şi să valorizăm munca şi contribuţia femeilor şi să le oferim instrumentele pentru un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Salut investiţiile române în instituţii destinate îngrijirii copiilor şi astfel în imboldul de a ajuta femeile să aibă locuri de muncă, acest lucru fiind inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).“

Comisarul a mai spus că „în România 46% dintre femei, în comparaţie cu 25% dintre bărbaţi, îngrijesc copii, persoane în vârstă sau persoane cu dizabilităţi din familie“. „O împărţire egală a responsabilităţilor ar ajuta bărbaţii şi femeile să aibă şanse egale de a lucra şi a evolua, fără a sacrifica viaţa de familie“, a subliniat Helena Dalli. Ea a amintit că în prezent femeile câştigă în medie cu 30% mai puţin pe oră decât bărbaţii şi există o probabilitate mai mare de a ocupa acele locuri de muncă plătite mai puțin. În ceea ce priveşte situaţia din România, ea a remarcat, de asemenea, rata mare de sarcini la adolescente, care „propagă mediul de sărăcie“, dar şi discriminarea persoanelor rome, atât în ceea ce priveşte etnia, cât şi genul.

Ținem legile în sertar

Potrivit prof.univ. Ionela Băluță, marea problemă a României este că, din păcate, deși avem un cadru legislativ destul de bun impus de procesul de aderare la UE, la 20 de ani de la prima lege a egalității de șanse avem în continuare multe puncte care nu sunt respectate. „Mai mult decât atât, în 2023, în nicio lege a Educației, în nicio strategie a Ministerului Educației și în nicio practică din învățământul din România, nu există sensibilizare la egalitate de gen, la incluziune, nediscriminare, la o societate echitabilă și egală. Fără educație, schimbarea pe termen mediu și lung este imposibilă. Ne-am certat doi ani în Parlament pe legea educației sexuale și la final am eșuat într-o propunere facultativă, marginală, de educație sanitară“, a mai spus profesoara.

Senatoarea Anca Dragu a făcut apel la colegii politicieni de a pune în discuția comisiilor cele trei legi – cote de gen pentru alegerile generale, locale, pentru finanțarea partidelor și reprezentante în bordurile companiilor cu capital de stat. Plus legea vârstei de consimțământ. „Acum un an și jumătate am depus această inițiativă și ea este în continuare în sertar în ciuda condamnării de la CEDO pe care o avem, în ciuda evidenței, în ciuda faptului că România este singura țară din UE care nu are o vârstă de consimțământ pentru act sexual cu un minor. Cu toate acestea, legile rămân în sertare“, a spus senatoarea.

Conferința „Femei mai puternice în România“ a fost organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, împreună cu Ambasada Suediei, Ambasada Germaniei și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în cooperare cu FILIA.

Un raport Moody’s Analytics arată că reducerea diferenței salariale între bărbați și femei poate stimula economia mondială cu 7% sau 7.000 de miliarde de dolari SUA. În medie, femeile fac o investiţie iniţială mai mare în educaţie, dar tind să obţină posturi de nivel mai scăzut şi cu salarii mai mici, angajate sub nivelul lor de calificare, măsurat prin realizările lor educaţionale.

132 de ani ar putea dura, în ritmul actual, ca lumea să reducă decalajul economic de gen