Putea ĂSTA să dea mai mulţi BANI la DNA?
Comunicatul DNA
În urma publicării, pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice, a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A) a constatat următoarele:
1.În anexele la proiectul de lege sus menţionat nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin 4 din OUG nr 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public, fără a se identifica fondurile alocate DNA pe anul 2015.
2.Din analiza filei centralizatoare pentru întregul Minister Public se constată că valoarea bugetului este cu 31,94 % mai mică decât execuția bugetară pe 2014. În plus, între diminuările bugetare pe anul 2015 se regăsesc și o serie de cheltuieli absolut necesare bunei funcționări a Ministerului Public (inclusiv pentru expertize judiciare, carburanți, materiale și servicii cu caracter funcțional).
3.Subliniem că, luând în considerare fondurile minime necesare bunei funcționări a activității în anul 2015, conducerea D.N.A. a solicitat inițial un buget de aproximativ 25 de milioane euro (echivalent în lei), în comparație cu un buget de 20 milioane de euro aferent anului 2014. Solicitarea inițială, formulată în cursul lunii iulie 2014, a fost reiterată ministrului Justiției, respectiv ministrului delegat pentru Buget la data de 29.08.2014, respectiv 3.12.2014, solicitându-se ca, în plus, la întocmirea Legii bugetului de stat, să aibă în vedere, atât valorile cerute, cât și menținerea, în filă distinctă, a bugetului DNA, conform prevederilor legale în vigoare.
4.Aducem în atenția opiniei publice că, raportat la valoarea bugetului solicitat de D.N.A., de 25 milioane euro, instituția a indisponibilizat bunuri și bani în cadrul cauzelor penale instrumentate, de aproximativ 300 milioane euro în anul 2013, iar până la 30 noiembrie 2014, a indisponibilizat aproximativ 200 de milioane euro.
Vâlcov, ministrul bugetului, şi ,,dragostea'' de DNA
Minel Prina a participat la alegerile pentru primar în Slatina, chiar dacă a fost condamnat definitiv pentru corupție. În același document s-a luat decizia suspendării dreptului lui Prina de a fi ales, pedeapsă suspendată de asemenea. După ce condamnatul și-a depus dosarul de candidatură, judecătorii au îndreptat o eroare materială strecurată în sentință.
La solicitarea ”Evenimentul Zilei”, Curtea de Apel Craiova a publicat numele celor trei judecători care l-au condamnat dar și care i-au permis lui Minel Prina să participe la alegerile de la Slatina. Cei trei magistrați sunt: Mirela Ciurezu Gherghe, președinte de Complet, Claudia Lăutaru și Ana Maria Spiridon. Totul a început pe 7 decembrie 2012, când Curtea de Apel Craiova a decis condamnarea fostului director din primăria Slatina, Minel Prina, la patru ani de închisoare cu suspendare și interzicerea mai multor drepturi timp de șase ani, printre care și dreptul de a fi ales.
Eroarea materială
Judecătorii au hotărât atunci că interzic inculpatului ”exerciţiul drepturilor prevăzute de articolul 61”. Legea amintită nu are nicio legătură cu interzicerea unor drepturi ci face vorbire la cu totul altceva, mai exact la condițiile eliberării condiționate. În acest context, cu decizia definitivă în buzunar, Minel Prina și-a depus candidatura pentru funcția de primar pe 12 ianuarie 2013, fără a întâmpina probleme. Trei zile mai târziu, magistrații au modificat eroarea materială, în loc de articolul 61 fiind trecut articolul 64, cel care, într-adevăr reglementează o serie de interdicții printre care și aceea ”de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat”. Pe 3 februarie, Minel Prina a fost ales de locuitorii din Slatina primar cu 70 % din partea PSD.
A preluat funcția de viceprimar
După alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, fostul primar de Slatina, Darius Vâlcov, a demisionat el fiind ales senator. Imediat, prerogativele funcției au fost preluate de Minel Prina, deși era condamnat definitiv. El a putut face acest lucru deoarece odată cu suspendarea pedepsei principale de patru ani i s-a suspendat și pedeapsa complementară de șase ani. În acest caz, eroarea materială a magistraților a fost îndreptată după cinci săptămâni.
Contracte fără licitație
Prina, fost director al Direcţiei Tehnice a Primăriei Slatina şi Marian Diaconu, fost viceprimar al municipiului Slatina, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în noiembrie 2009, fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice. Primăria nu s-a constituit parte civilă. Procurorii DNA au stabilit că în perioada august 2004 - martie 2006 Marian Diaconu, în calitatea sa de viceprimar al municipiului Slatina, cu atribuţii de coordonare a Direcţiei Tehnice - Compartimentul Investiţii, Lucrări Publice, Licitaţii, şi Minel Prina, în calitate de director al Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Slatina, au atribuit în mod ilegal unor firme 18 contracte pentru execuţia unor lucrări.
Concluziile le trageţi singuri. Pentru mai multe amănunte, internetul este plin de surprize.
