Vineri, autoritățile pro-ruse instalate în cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au declanșat referendumurile de alipire la Rusia după pregătiri grăbite. Localnicii spun că autoritățile nici măcar nu au încercat să convingă oamenii și că voturile stau sub semnul represiunii.

Autoritățile de la Moscova susțin că ucrainenii din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie sunt invitați să-și exprime votul liber, doar că toate indiciile trimit la încercarea slab deghizată de a acoperi anexări ilegale ale teritoriilor ocupate la Federația Rusă. Anunțate din scurt, pseudo-referendumurile au fost organizate în grabă și vor avea loc pe parcursul a câteva zile, până marți.

Președintele Vladimir Putin a dat de înțeles că Rusia intenționează să revendice aceste regiuni ucrainene după încheierea formalităților de vot și a amenințat miercuri că Moscova va fi pregătită să își apere câștigurile folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv arme nucleare.

De partea cealaltă, oficialii de la Kiev au declarat că voturile nu vor avea niciun impact asupra situației de pe teren sau asupra contraofensivei în curs a armatei ucrainene.

"Nu există niciun referendum. Există un exercițiu de propagandă care este numit referendum. Nu înseamnă nimic. Vor fi câteva înscenări în care vor fi camere de televiziune rusești", a declarat în cadrul unui interviu consilierul prezidențial Mihailo Podoliak.

Joi și vineri, jurnaliștii The Guardian au vorbit cu mai multe persoane din orașul ocupat Herson prin intermediul aplicațiilor de mesagerie securizată. Toate au relatat lipsa de activitate pe teren.

"Nu cunosc pe nimeni care să aibă de gând să meargă în acest weekend să voteze. Eu sunt împotriva anexării, dar de ce să mă deranjez să votez? Totul este deja decis pentru noi - sunt convinsă că vor număra voturile așa cum le convine. Totul este inutil", a declarat Svitlana, care s-a descris ca fiind o mamă casnică în general apolitică.

Rapiditatea cu care a fost organizat votul pare să fi însemnat că autoritățile de ocupație nu au avut timp să lanseze o campanie "ieșiți la vot" sau chiar să facă presiuni asupra oamenilor să voteze.

"Nu am văzut nicio campanie, nici panouri publicitare, nu am nicio informație despre unde ar trebui să voteze oamenii. Sunt zvonuri că vor merge din ușă în ușă, dar nu știu", a declarat o altă persoană din Herson, care a cerut să rămână anonimă, contactată vineri dimineață.

Un vot sub semnul represiunii

Aceasta a descris o atmosferă din ce în ce mai tensionată în ultimele săptămâni în oraș, în special de la contraofensiva ucraineană de succes din regiunea nord-estică Harkov. Alți locuitori au aceeași senzație, la care se adaugă și teama.

"Este din ce în ce mai greu să intri în contact cu oamenii din oraș. Acum sunt percheziții constante la domiciliu, telefoanele sunt verificate. De multe ori sunt prea speriată să vorbesc despre politică cu prietenii mei acum, de teamă să nu le fac probleme", a declarat Olena, o locuitoare din Kherson care a părăsit orașul în urmă cu două săptămâni.

În interviurile acordate unor instituții media rusești, viceguvernatorul numit de Rusia în regiunea ocupată Herson a afirmat că în regiune au fost deschise 198 de cabine de vot. "Viitorul nostru face parte dintr-o singură țară, mare și unită", a declarat Kirill Stremousov. Un videoclip din Donețk ar fi arătat "comisii mobile de votare" mergând din casă în casă, cerând oamenilor să vină în curte și să voteze, atrăgând electoratul cu difuzoare.

Stremousov a afirmat în mod fals că votul a respectat toate standardele electorale internaționale.

Încă din primăvară au existat zvonuri că Kremlinul plănuia să voteze în estul Ucrainei, dar Moscova a sperat să obțină controlul deplin asupra celor patru regiuni înainte de a organiza referendumul. Când Ucraina și-a început contraofensiva la începutul acestei luni, planurile au fost amânate pe termen nelimitat.

"În urmă cu câteva săptămâni am văzut cum toți consultanții care au venit din Rusia pentru a organiza acest referendum au zburat acasă și se părea că îl amână. Credem că și-au dat seama, odată cu contraofensiva, că situația militară nu era propice pentru a face acest lucru, dar apoi, după ce s-au mai gândit, au decis că este mai bine să îl facă prost decât să nu îl facă deloc", a declarat o sursă de informații din Kiev.

Vicepremierul Irina Vereșciuk a afirmat că a ascultat convorbiri telefonice interceptate din zonele ocupate, în care oamenii încercau să renunțe la acordurile anterioare de cooperare cu rușii, după ce s-au gândit cu teamă la consecințele acțiunilor lor în urma succesului contraofensivei ucrainene.

„Oamenii încercau să se sustragă în masă de la participarea la organizarea acestui referendum. Am ascultat aceste conversații, se gândeau cum să fugă, cum să scrie o scrisoare de demisie", a spus ea.

"c."