Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a trimis conducerii Parlamentului o scrisoare în care cere să fie prezentate progresele înregistrate în Camera Deputaților și în Senat în domeniul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), în perioada iulie – decembrie 2019. Scrisoarea a ajuns la Parlament pe 10 ianuarie și a fost repartizată de Biroul Permanent al Camerei Deputaților către Comisia Juridică.
Elaborarea răspunsului nu a fost însă rodul discuțiilor între Putere și Opoziție, ci a fost redactat de președintele Comisiei, Nicușor Halici. El este deputat PSD de Vrancea și conduce Comisia Juridică din 3 octombrie 2018. Social-democratul a declarat pentru Europa Liberă că nu s-a consultat cu colegii din comisie pentru redactarea răspunsului și că misiunea i-a fost delegată de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
„Consultați să zică ce? Nu trebuia o decizie a Comisie, am spus doar realitatea zilei în Parlament. Fiind în vacanță parlamentară, neavând nevoie de o decizie a Comisiei sau a plenului Parlamentului, eu am explicat pe scurt care sunt progresele în ceea ce privește recomandările incidente Camerei Deputaților pentru MCV", a fost reacția președintelui Comisiei Juridice.
El a adăugat că în Camera Deputaților, progresele pe MCV sunt evidente.
„Nu mai avem probleme nici cu conflictele de interese, nici cu imunitate, nici cu Codul de conduită, le-am rezolvat. Doar patru recomandări sunt cu privire la Camera Deputaților, din ele doar una este îndeplinită parțial, cea legată de adoptarea Codului penal și de procedură penală și civilă, celelalte trei sunt îndeplinite. E foarte frumos să dăm vina că politicienii nu fac, nu îndeplinesc, că din cauza lor nu se ridică MCV. O să fiți surprinși câte recomandări pentru Camera Deputaților nu au fost îndeplinite. O să vedeți la celelalte instituții ale statului câte nu au fost îndeplinite", a declarat Nicușor Halici pentru Europa Liberă.
Scrisoarea trimisă în Parlament de ministrul Justiției are drept scop pregătirea următoarei misiuni de evaluare a Comisiei Europene privind monitorizarea justiției, evaluare cunoscută sub numele de Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV. Experții europeni ar urma să ajungă în România pentru o nouă evaluare luna viitoare. Termenul limită până la care trebuia trimis răspunsul către minister a fost 17 ianuarie.
Deputatul PNL, Gabriel Andronache, membru al Comisiei Juridice, a declarat pentru Europa Liberă că nu a fost consultat când s-a redactat acest punct de vedere despre MCV.
„În mod evident nu corespunde adevărului o astfel de modalitate de redactare a răspunsului. În Biroul Permanent se va analiza fiecare punct în parte și grupul PNL își va exprima punctul său de vedere și va aduce completări acestui răspuns. Nu s-au îndeplinit toate recomandările care țin de MCV, sunt restanțe în ceea ce privește modificarea Statutului deputaților și senatorilor, mă refer la codul de conduită, dar și la alte proiecte care sunt pe ordinea de zi a Legislativului. Nu au fost respinse toate proiectele legate de Codul Penal și de Procedură Penală, sunt reglementări care sunt ascunse în anumite sertare, trebuie puse pe ordinea de zi și respinse. Abia apoi putem spune că recomandările MCV au fost îndeplinite”, a precizat Andronache pentru Europa Liberă.
Ultimul Raport MCV a fost prezentat în luna octombrie a anului trecut, iar diagnosticul a fost că România a făcut „frecvenți pași înapoi" în domeniul justiției.
Cum motivează PSD că a rezolvat toate problemele din MCV
Camera Deputaților susține că a rezolvat toate problemele semnalate în rapoartele MCV.
- În Raportul MCV s-a cerut Parlamentului „asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar”. În document se vorbește și de faptul că „un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri”.
În răspunsul pregătit de Camera Deputaților se susține că acest cod de conduită a fost adoptat de Parlamentul României în data de 11 octombrie 2017.
În concluzie, Camera Deputaților crede că recomandarea din Raportul MCV a fost îndeplinită.
- O altă recomandare MCV se referă la faptul că „faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat”.
Și pentru această recomandare, în răspunsul consultat de Europa Liberă scrie că recomandarea a fost rezolvată de Parlament.
„Parlamentul pune în practică cu prioritate planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern cu privire la reforma Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va lua în dezbatere Codul Penal și Codul de Procedura Penală, în acord cu Deciziile Curții Constituționale, numai după consultarea reprezentanţilor autorității judecătoreşti, Consiliul superior al Magistraturii. Înalta Curte de Casaţie și Justiţie şi Parchetul General. Facem precizarea că Deciziile Curții Constituționale sunt adoptate în conformitate/acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și a Tratatelor la care România este parte”, este poziția Camerei Deputaților.
- În Raportul MCV se mai recomandă României ca Guvernul și Parlamentul să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legată de Codul Penal și de Codul de Procedură Penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate, de legile justiției, precum și de Codul Civil și de Codul de Procedură Civilă.
Camera Deputaților consideră că a îndeplinit și acest punct din MCV, susținând că „recomandarea a fost rezolvată”.
„Pentru îmbunătățirea în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, pe site-ul Camerei Deputaților, la secțiunea Inițiative legislative aflate în consultare publică sunt postate toate inițiativele legislative pentru a putea fi amendate de oricare persoană dorește să facă acest lucru. De asemenea, toate ședințele plenului și comisiilor Camerei Deputaților sunt transmise live, astfel încât pot fi urmărite on-line de către orice persoană. De asemenea, aceste sunt înregistrate și postate pe site-ul Camerei Deputaților pentru a putea fi consultate oricând”, se arată în răspunsul Camerei Deputaților.
- În privința recomandării că „Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi”, președintele Comisiei Juridice anunță Ministerul Justiției că nu există cazuri în această speță.
„Toate cazurile privind incompatibilități sau conflicte de interese au fost rezolvate.Nu există nici un caz nou înregistrat”, este răspunsul oficial elaborat în numele Camerei Deputaților.
- Camera Deputaților nu recunoaște nici faptul că au existat cazuri în care s-au dat voturi împotriva solicitărilor venite din partea procurorilor. Raportul MCV a cerut României adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
„Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa”, este cerința din Raportul MCV.
Fără să aducă vreo modificare legislativă în ultimele șase luni în acest sens, Camera Deputaților dă un răspuns standard.
„Parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturile și pentru opiniile politice exprimate. Se creează o confuzie cu cererea de urmărire penală a miniștrilor care au și calitatea de parlamentar. Având în vedere faptul că imunitatea foștilor miniștri a fost stabilită prin Deciziile CCR nr.93/1999 și 665/2007, Parlamentul nu poate modifica Legea nr.115/1999. Imunitatea miniștrilor este limitată la perioada mandatului”, este poziția pe care oficialii români o vor trimite celor europeni.
Șerban Nicolae: „Comisia Europeană nu poate monitoriza Senatul”
Dacă în Camera Deputaților a fost redactat un punct de vedere care urmează să fie înaintat Ministerului Justiției, la Senat, însă, lucrurile sunt mai complicate, iar liderul comisiei Juridice din Camera Superioară, Șerban Nicolae, a explicat pentru Europa Liberă că legislativul european nu are calitatea de a se interfera în parlamentele naționale:
„Comisia Europeană nu poate stabili sarcini Senatului și nici nu poate monitoriza <<progresele înregistrate în Senat pentru MCV>>”.
Senatorul PSD este cunoscut pentru pozițiile sale critice la adresa Raportului MCV. Anul trecut, Șerban Nicolae afirma în timpul audierii lui Cătălin Predoiu pentru funcția de ministru că multe Rapoarte MCV sunt redactate prost și de multe ori nu au sens.
„E o incompetență crasă ce scrie în programul de guvernare despre MCV. MCV nu e un angajament asumat de România, este asumat la nivel guvernamental, în nici un caz un angajament al României, și-a dovedit politizarea excesivă”, afirma Șerban Nicolae pe 30 octombrie 2019.
Cătălin Predoiu preciza că starea de lucruri din justiție produce deservicii României ca țară europeană.
„De 10 ani încercăm să ridicăm MCV, dar avem în țara perspectivă să rămânem singura țară cu MCV, ar fi o catastrofă. Văd în Comisia Europeană un partener, trebuie să fim conștienți că baza acestei colaborări este repararea daunelor aduse justiției și îndeplinirea obiectivelor MCV”, a reacționat Cătălin Predoiu la cele afirmate de Șerban Nicolae în timpul audierilor din Parlament de anul trecut.
Calificativul dat de GRECO în decembrie 2019: global nesatisfăcător
Pe 19 decembrie 2019, președintele Camerei Deputaților a primit o scrisoare referitoare la măsuri privind implementarea recomandărilor adresate României de către GRECO (Grupul de State împotriva Corupției).
În ea se precizează că România a îndeplinit satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare, dar trei recomandări sunt parțial implementate , iar șase rămân neimplementate.
Astfel, calificativul primit a fost „global nesatisfăcător”.
GRECO a recomandat îmbunătățirea transparenței în procesul legislativ, astfel încât să existe un număr limitat de ședințe secrete, să fie aduse la cunoștință la timp proiectele legislative, dar și amendamentele acestora, cât și agenda comisiilor pentru a se putea depune amendamente.
Cei din GRECO consideră că această recomandare nu a fost implementată de Parlamentul din țara noastră.
În privința codului de conduită pentru membrii Parlamentului și respectarea acestuia, GRECO apreciază că recomandarea a fost parțial îndeplinită.
Recomandarea GRECO în materie de conflicte de interese nu a fost implementată.
GRECO a cerut și stabilirea „unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător”. Stadiul recomandării – neimplementată.
Nu a fost implementată nici recomandarea GRECO pentru introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu lobby-iști și cu alți terți care încearcă să influențeze procesul legislativ.
În privința imunității parlamentarilor, recomandarea GRECO a fost respectată doar de Camera Deputaților, nu și de Senat.
GRECO a recomandat înființarea unui sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate, dar nu a fost implementată.
Grupul de State împotriva Corupției a trimis recomandările Camerei Deputaților și Senatului cu rugămintea de a dispune ca măsurile necesare la nivel legislativ și administrativ să fie luate până pe 30 iunie 2020.
