PSD, trădători de neam și țară/Senatul României: Drapelul Ungariei și steagul secuiesc vor putea fi arborate pe instituțiile publice ale statului român
Propunerea a fost inițiată de mai mulți senatori și deputați UDMR și a fost depus în Parlament în octombrie 2019.
Potrivit art. 94 alin. 1 din propunerea legislativă privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, Inspectoratele Județene ale Poliției Române, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbi minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
În prezent, prevederea care reglementează utilizarea limbii materne a cetățenilor care aparțin unei minorități naționale în administrația publică locală și serviciile publice deconcentrate este art. 94 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019 care prevede că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
Noutatea adusă de propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat pe 8 aprilie a.c. este obligativitatea asigurării folosirii limbii materne și lărgirea sferei de aplicare la Poliția Română. Dacă propunerea va fi adoptată și de Camera Deputaților, camera decizională, Poliția Română, o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deci a administrației publice centrale a statului, va fi obligată să permită utilizarea limbii maghiare în relația cu cetățenii români de etnie maghiară.
Fragment din propunerea legislativă privind Codul administrativ adoptată de Senat în data de 8 aprilie a.c. Pragul de 20% pentru utilizarea limbii materne în relația cu instituțiile publice este eliminat
Propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat menține și chiar lărgește prevederea din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ care creează, practic, cadrul legal pentru oficializarea limbii maghiare în toată Transilvania. Astfel, art. 94 alin. 2 din propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat prevede că „Autoritățile și instituțile publice, precum și celelelate entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”.
Această prevedere, prezentă într-o formă mai restrânsă și în O.U.G nr. 57/2019, adoptată tacit de Senat în data de 8 aprilie a.c. dă posibilitatea utilizării limbii materne chiar și acolo unde ponderea populației minoritare nu atinge pragul de 20%. Practic, pragul de 20% este în mod neconstituțional desființat de această prevedere din propunerea UDMR privind Codul administrativ care reprezintă o noutate în sistemul administrativ românesc.
Drapelul Ungariei și steagul secuiesc vor putea fi arborate pe instituțiile publice ale statului român
Noutatea adusă de propunerea UDMR privind Codul administrativ adoptată tacit de Senat în data de 8 aprilie a.c. este cea de la art. 94 alin 3 referitoare la simboluri ale minorității care pot fi utilizate alături de drapelul național al României: „Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și alte însemne, simboluri care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând mnorității naționale, locuitori ai unității administrativ-teritoriale în cauză”.
Această prevedere adoptată tacit de Senatul României creează cadrul legal care va permite arborarea drapelului Ungariei și a steagului secuiesc pe instituțiile publice ale statului român. Asta pentru că în februarie 2019 Congresul UDMR, care a avut loc în zilele de 22 și 23 februarie, la Cluj-Napoca, a adoptat, cu unanimitate de voturi, ca steagul roşu, alb şi verde, drapelul Ungariei, să fie simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România, alături de steagul Ţinutului Secuiesc, de imnul Ungariei şi de imnul Ţinutului Secuiesc. Decizia Congresului UDMR reprezintă în esență un veritabil act de trădare națională venit din partea UDMR. În același mod poate fi catalogat și decizia Senatului României de a adopta tacit o propunere legislativă care pune în practică decizia Congresului UDMR din februarie 2019.
Propunerea are aviz favorabil de la Comisia juridică a Senatului
Propunerea UDMR care va oficializa limba maghiară în Transilvania și va permite arborarea drapelului Ungariei și a steagului secuiesc pe instituțiile publice ale statului român are aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de la Senat, comisie condusă de senatorul PSD Șerban Nicolae (detalii aici ).
Fișa propunerii legislative poate fi următiră aici . Textul propunerii legislative poate fi consultat aici .
-----------------------------
Articolul 94 din proiectul legislativ e dedicat folosirii limbii minorităţilor naţionale:
Traseul legii
Pe 13.11.2019 a primit aviz NEGATIV de la Consiliul Economic şi Social.
Pe 16.12.2019 a primit aviz POZITIV, ”cu observații şi propuneri”, de la Consiliul Legislativ. De obicei, Consiliul Legislativ dă aviz pozitiv cu observaţii tuturor proiectelor de lege, fără să intre pe fond, ci doar pe formă iniţiativei.
Pe 4.03.2020 a primit aviz NEGATIV de la Comisia de Muncă.
Pe 30.03.2020, în plină pandemie de coronavirus, proiectul a primit aviz POZITIV şi de la Comisia Juridică a Senatului, condusă de Şerban Nicolae şi dominată de PSD.
Pe 8.04.2020 a fost adoptat tacit de Senat, unde PSD are singur majoritate.
Este al doilea proiect de lege iniţiat de UDMR care trece prin adoptare tacită cu sprijinul sau din neatenţia PSD. Adoptarea proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost, se pare, primul pas.
---------------------------
Traseul legislativ:
Propunere legislativă privind Codul administrativ
adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatoruluiSE 13-11-2019 trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social SE 13-11-2019 trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ (termen: 13.12.2019) SE 13-11-2019 trimis pentru punct de vedere la Guvern SE 12-12-2019 primire aviz de la Consiliul Economic şi Social - cu nr. 6147/12.12.2019 (negativ)
avizul Consiliului Economic şi SocialSE 16-12-2019 înregistrat la Senat pt. informare SE 16-12-2019 primire aviz de la Consiliul Legislativ - cu nr. 1010/16.12.2019 (favorabil)
avizul Consiliului LegislativSE 04-02-2020 trimis pentru aviz la Comisia pentru constituţionalitate
adresa de sesizare a comisiei pentru stabilirea competenţei de dezbatere ca primă Cameră sesizatăSE 11-02-2020 Comisia pentru constituţionalitate transmite avizul cu nr. 168(Senatul este prima cameră sesizată)
avizul comisiei pentru stabilirea competenţei de dezbatere ca primă Cameră sesizatăSE 17-02-2020 Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b506
adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere expunerea de motive la iniţiativa legislativă forma iniţiatoruluiSE 24-02-2020 cu nr.L88 prezentare în Biroul permanent; Senatul e prima Cameră sesizată SE 24-02-2020 trimis pentru raport la Comisia pentru administraţie publică (TERMEN: 24/03/2020) SE 24-02-2020 trimis pentru aviz la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (TERMEN: 17/03/2020) SE 24-02-2020 trimis pentru aviz la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi (TERMEN: 17/03/2020) SE 24-02-2020 trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială (TERMEN: 17/03/2020) SE 24-02-2020 trimis pentru aviz la Comisia pentru sănătate publică (TERMEN: 17/03/2020) SE 04-03-2020 Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi transmite avizul cu nr. 107-FAVORABIL
aviz - Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţiSE 10-03-2020 Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială transmite avizul cu nr. 55-NEGATIV
aviz - Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socialăSE 30-03-2020 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări transmite avizul cu nr. 39-FAVORABIL
aviz - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validăriSE 08-04-2020 adoptat de Senat (adoptat în condiţiile art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României, republicată)
forma adoptată de Senat adresa prin care iniţiativa legislativă este transmisă la cealaltă Cameră spre dezbatereSE 15-04-2020 Comisia pentru sănătate publică transmite avizul cu nr. 52-FAVORABIL
aviz - Comisia pentru sănătate publicăSE
- adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere - forma iniţiatorului - expunerea de motive la iniţiativa legislativă - adresa pentru aviz la Consiliul legislativ, Guvern, Consiliul economic şi social,… - avizul Consiliului Legislativ - avizul Consiliului Economic şi Social - adresa de sesizare a comisiei pentru stabilirea competenţei de dezbatere ca primă Cameră sesizată - avizul comisiei pentru stabilirea competenţei de dezbatere ca primă Cameră sesizată - aviz - Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi - aviz - Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială - aviz - Comisia pentru sănătate publică - aviz - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - forma adoptată de Senat - adresa prin care iniţiativa legislativă este transmisă la cealaltă Cameră spre dezbatere - Evaluare primară --------------
Document incendiar/Marcel Ciolacu, președintele PSD, a convocat pe 23 martie o ședință secretă a Camerei Deputaților pentru a trece Legea Autonomiei Ținutului Secuiesc! Într-o declarație dată marți pentru Evz, Ciolacu spunea că nu știe cum a trecut proiectul de lege de Camera Deputaților!
12. Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc; Pl-x 670/2019; (adoptată propunerea legislativă ca urmare a depăşirii termenului constituţional.) 
După o scurtă pauză
În perioada aceasta, de 5 minute, vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată astăzi...
Acestea sunt?
Iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.
1. Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc; Pl-x 670/2019; lege organică; primă Cameră sesizată.
Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 25 martie 2020.
„Nu am cunostinta despre acest proiect, nu a ajuns la mine, pe ordinea de zi. Sunt foarte putine proiecte care trec prin adoptare tacita prin Camera Deputatilor, dar se mai intampla. Probabil ca a stat prea mult timp la comisii si daca nu s-a cerut prelungirea termenului pentru adoptarea raportului, a trecut. Acest lucru nu inseamna ca va fi adoptat. De la Camera Deputatilor merge la Senat, unde vor avea loc dezbateri, iar acolo va fi respins cu siguranta. O astfel de lege, care contravine Constitutiei nu va fi adoptata niciodata”, a declarat Marcel Ciolacu pentru EVZ .
Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege care prevede acordarea autonomiei pentru Ținutul Secuiesc. Acesta a fost înaintat către Senat, care este for decizional.
Conform site-ului Camerei Deputaților, proiectul a fost elaborat de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Kulcsar – Terza Jozsef – Gyorgy și a fost depus la prima cameră în 23 decembrie. Expunerea de motive care a stat la baza inițiativei legislative a celor doi parlamentari maghiari poate fi citită aici.
Data la care s-a împlinit termenul constituțional pentru dezbatere și vot a fost 25 martie 2020, iar consultarea publică ar fi putut avea loc până la 7 februarie.
a) Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovâszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy)
d) Scaunul Ciuc (Csíkszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (Miklósvár-Bardocszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”.
-------------
Data la care se împlineste termenul constitutional pentru dezbatere si vot final: 25.03.2020 Tip initiativa: Propunere legislativa Caracter: organic Procedura de urgenta: nu Stadiu: la Senat Initiator: 2 deputati, din care: - UDMR: Biro Zsolt-Istvan , Kulcsár-Terza József-György Consultare publica: Termen: 07.02.2020
Numar propuneri/sugestii validate: 0 Consultati:
Expunerea de motive Forma iniţiatorului mai multe documente la caseta electronica a deputatului 
CD 23.12.2019 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor Adresa iniţiatorului înregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere solicitare aviz de la Consiliul Legislativ solicitare punct de vedere de la Guvern solicitare aviz de la Consiliul Economic si Social 15.01.2020 primire aviz de la Consiliul Economic si Social - cu nr.63/07.01.2020 (negativ) Avizul Consiliului Economic şi Social 07.02.2020 primire aviz de la Consiliul Legislativ - cu nr.83/07.02.2020 (negativ) Avizul Consiliului Legislativ 10.02.2020 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor trimis pentru raport la: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului trimis pentru aviz la: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
26.02.2020 primire aviz de la: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale 04.03.2020 primire raport de respingere de la: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului 09.03.2020 înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor 16.04.2020 primire punct de vedere de la Guvern - cu nr.2532/14.04.2020 (negativ) Punctul de vedere al Guvernului (pag.3, poz.8) 23.04.2020 dezbatere în plenul Camerei Deputatilor 23.04.2020 adoptata de Camera Deputatilor Forma adoptată de Cameră SE 23.04.2020 înaintat la Senat
