PSD, mândri că suntem români/Ponta, primul oficial care umileşte statul român ascultând imnul ţării sale după cel al Ungariei
Ponta a devenit duminică primul oficial care umileşte statul român ascultând imnul ţării sale după cel al Ungariei. În interiorul graniţelor României. Al cărei prim-ministru este. Să nu mai vorbim că imnului Ungariei i s-a dat importanţa cuvenită, fiind interpretat de o fanfară, în timp ce imnul României a fost difuzat, în bătaie de joc, de pe o casetă.
În mod incredibil, de la acest eveniment, petrecut în comuna Cozmeni din judeţul Harghita, lipsesc, în toate ştirile difuzate în România au fost şterse aceste momente umilitoare pentru orice român de rând. Mai mult decât atât, televiziunea publică TVR1 a difuzat o ştire care a început cu imagini de la concursul de Karting la care a participat fiul din prima căsătorie al lui Ponta.
Ponta a participat la anifestările comemorative, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la bătălia din Pasul Nyerges, județul Harghita, în care aproximativ 200 de secui au fost uciși de trupele țariste și austriece.
La începutul ceremoniei din Pasul Nyerges, formația de fanfară din Cozmeni a interpretat imnul Ungariei, după care a urmat o scurtă înregistrare a imnului de stat al României. Premierul Victor Ponta a surprins pe toata lumea, în momentul în care i-a salutat în limba maghiară pe cei prezenți.
VICTOR PONTA, premierul României ”Am aflat despre acest loc ca fiind un Termophile al secuilor, și cred că merită tot respectul faptul că acei oameni și-au dat viața pentru niște idealuri comune, pentru toate națiunile și pentru toate țările, pentru libertate, pentru dreptul de a-și decide soarta.”
Ce n-a ştiut acest imbecil despre istoria evenimentului la care a participat
După ce în 1848 au pornit la drum împreună contra autorităţilor imperiale, românii ardeleni s-au revoltat contra revoluţionarilor maghiari, ajungând să lupte alături de habsburgi împotriva acestora. Atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus practic la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare imperiale austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crai al munţilor”. Revoluţia şovină maghiară a fost însă înfrântă definitiv cu ajutorul intervenţiei militare a Imperiului Ţarist.
În luptele din 1848-1849, după bătălia pierdută la Sighişoara, generalul Gal Sandor a încercat adunarea şi reorganizarea trupelor rămase. El a lăsat apărarea Pasului Nyerges în grija celor 200 de secui conduşi de Tuzson Janos. La 1 august 1849, aceştia au respins de mai multe ori atacurile trupelor ţariste şi austriece, fiind în final învinşi şi ucişi. Pe locul bătăliei se află cimitirul eroilor, în apropierea lui fiind ridicat un monument.
În timpul ocupării temporare a Transilvaniei de către revoluţionarii maghiari au avut loc asasinate şi masacre coordonate împotriva românilor. În plus, mai multe sate au fost distruse prin incediere (între câteva zeci şi până la 300, după unele surse).
La manifestarea din județul Harghita au participat aproximativ 200 de persoane, printre care președinții consiliilor județene Covasna și Harghita, conducerea Consulatului General al Ungariei la Miercurea Ciuc, deputatul FIDESZ în Parlamentul de la Budapesta, Tuzson Bencze (se citeste Tujon Bente) și urmașul maiorului Tuzson Janos (se citeste Tujon Ianos), cel care i-a condus pe secui în bătălia din Pasul Nyerges.
Schimbare de prefect cu cântec
Vineri, Guvernul Ponta l-a schimbat din funcţia de prefect de Harghita pe Adrian-Jean Andrei, care atacase în instanţă o serie de hotărâri de consilii locale din judeţ privind autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Fostul prefect, care era susţinut de PSD Harghita, a declarat, pentru HotNews, că era în concediu când a fost schimbat din funcţie. În locul lui a fost numit prefect al judeţului Harghita Petres Sandor, susţinut de UDMR, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Victor Ponta. De asemenea, în Mures, UNPR si-a pus prefectul plin, iar UDMR subprefectul.
Contactat de HotNews.ro, fostul prefect de Harghita, Adrian-Jean Andrei, a afirmat ca retrogradarea sa in functia de subprefect este o decizie de negociere politica in coalitia de guvernare.
"Nu ştiu de ce am fost schimbat din funcţie, acestea sunt negocierile în biroul de coaliţie. Eu am fost schimbat din concediu, nu mă mai mira nimic", a declarat, pentru HotNews.ro, fostul prefect de Harghita, ajuns subprefect.
Potrivit acestuia, la nivelul judetului Harghita, în cel putin 10 localităţi consiliile locale au adoptat hotărâri de aprobare a unui memorandum privind instituirea regiunii administrative autonome "Ţinutul Secuiesc", la propunerea Consiliului Naţional al Secuilor.
Adrian-Jean Andrei, ca prefect de Harghita, a atacat in instanţă hotărârile, în luna iunie, arătand că acestea contravin Constituţiei şi exced cadrul de competenţă al autorităţilor locale.
Fostul prefect Andrei spune că succesorul său, Petres Sandor, nu va retrage din instanţă contestaţiile Prefecturii Harghita împotriva hotărârilor de consilii locale privind instituirea Ţinutului secuiesc drept unitate administrativă autonomă.
"De retras, nu poate să le retragă, prefectul trebuie sa fie garantul respectării legilor. Acestea sunt chestiuni de siguranţă naţionala, nu cred că are curaj să facă aşa ceva", a mai afirmat fostul prefect, Adrian-Jean Andrei.
Printre localităţile harghitene ale caror consilii au adoptat hotărâri privind autonomia "Ţinutului Secuiesc" se numără municipiile Miercurea Ciuc (reşedinţa de judeţ), Odorheiu Secuiesc, oraşul Cristuru Secuiesc, comuna Carta (localitatea natală a preşedintelui UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor).
