Banca Naţională a României a trimis Guvernului cifrele privind costurile repatrierii aurului din străinătate, cerută insistent anul trecut de Liviu Dragnea şi Nicolae Şerban, arătând că acestea sunt mult mai mari decât cele de păstrare a aurului la Banca Angliei. 

Propunerile lui Dragnea şi Şerban vizau modificarea Statutului Băncii Naţionale a României, în sensul instituirii obligaţiei de informare „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile” a Parlamentului şi a Guvernului de către Banca Naţională a României, în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor internaţionale ale statului, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.

Totodată, se prevede eliminarea posibilităţii Băncii Naţionale a României de a stabili şi menţine rezerve de aur depozitat în străinătate. „Potrivit opiniei comunicate de Banca Naţională a României, referitor la costurile de custodie, menţionăm faptul că acestea reprezintă anual aproximativ 0,004 la sută din valoarea stocului de aur deţinut în prezent în custodie la Banca Angliei. Totodată, cheltuielile de transport şi asigurare, potrivit estimării Băncii Naţionale a României, se pot ridica la un nivel însemnat, respectiv la aproximativ 1,4 milioane euro, fiind mai mari decât costurile de custodie la Banca Angliei aferente unei perioade mai mari de 20 de ani”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, care va fi prezentat marţi în şedinţa Executivului.

„Guvernul nu susţine adoptarea acestei legi”, se precizează în documentul citat.

În prezent, România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeaşi din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018.

Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Legea repatrierii aurului prevede ca România să mai păstreze doar 5,185 tone de aur în străinătate, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut în noiembrie parlamentarilor să reevalueze iniţiativa privind repatrierea rezervei de aur a României de la Londra, majoritatea PSD hotărând însă să ignore solicitarea şefului statului.

În prima parte a lunii decembrie, comisia de buget din Senat a avut pe ordinea de zi proiectul de lege iniţiat de fostul şef PSD Liviu Dragnea şi de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care Banca Naţională este obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur ţinută de România la Banca Angliei.

PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea a fost respinsă. Iniţiativa a fost totuşi întoarsă în Parlament de preşedinte, care a cerut reexaminarea proiectului de lege.

Klaus Iohannis a considerat că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a ţării noastre la zona euro şi nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere şi costurile acesteia.

În schimb, parlamentarii vor ca legea să fie adoptată aşa cum a fost trimisă spre promulgare. Astfel, în decembrie, membrii comisiei de buget, unde PSD are majoritate, au decis să respingă criticile preşedintelui şi să trimită proiectul mai departe spre adoptare. Din comisie face parte şi fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici.

Actualul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că „jocul PSD” de a respinge cererea de reexaminare a legii de repatriere a aurului este de neînţeles. „Este clar că încearcă să şicaneze ceea ce vrea să facă preşedintele. Nu văd aici o miză foarte mare. Aurul nostru acesta de la Londra este folosit pentru finanţarea României, este gaj acolo”, a spus Cîţu. SURSA:  Adevărul

Distribuie Distribuie Comentarii