Protestatarii se confruntă cu poliția în capitala Erevan, după ce ofensiva Azerbaidjanului s-a încheiat cu o încetare a focului și un acord de dizolvare a armatei armene locale.

Protestatarii au intrat în conflict cu poliția în capitala Armeniei, după ce Azerbaidjanul a revendicat victoria în urma unei ofensive de 24 de ore în regiunea disputată Nagorno-Karabah.

Câteva sute de demonstranți au aruncat miercuri seara cu sticle și pietre în poliția care păzea clădirile guvernamentale și au spart geamuri în Piața Republicii din Erevan, exprimându-și furia față de modul în care guvernul a gestionat criza, care a dus la un acord de încetare a focului care include prevederi privind dizolvarea armatei locale armene.

Ei au criticat, de asemenea, ceea ce ei consideră a fi un eșec al Rusiei - care a mediat încetarea focului și a avut o forță de menținere a păcii în zonă din 2020 - și al Occidentului în ceea ce privește protejarea vieților etnicilor armeni.

Ofițerii au folosit grenade paralizante și au făcut arestări în timp ce protejau clădirile oficiale, în timp ce mii de protestatari au fluturat steagul regiunii separatiste și au blocat un drum principal.

Manifestanții au scandat „Artsakh, Artsakh, Artsakh, Artsakh!". - numele armean pentru Nagorno-Karabah - și „ Nikol este un trădător! ", cu referire la premierul armean, Nikol Pashinyan. Un ofițer de poliție a suferit o rană la cap.

Într-un discurs televizat miercuri seară, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că ofensiva a „restabilit suveranitatea" și a lăudat armata sa pentru că a obținut „capitularea completă" a luptătorilor armeni locali.

Estimările privind numărul de morți în atacurile de marți variază de la zeci la sute. Gegham Stepanyan, ombudsmanul pentru drepturile din regiune, a declarat că printre morți se numără cel puțin 10 civili, dintre care cinci copii.

„Suntem pregătiți să ne dăm viața”

Aliyev a declarat că se pare că armenii locali din Karabah „au uitat că trăiesc în Azerbaidjan", dar a precizat că nu vor exista represalii împotriva populației locale.

Ministerul rus al Apărării a declarat joi că forțele sale de menținere a păcii au preluat aproximativ 5.000 de locuitori din Karabah după ce i-au evacuat din zonele periculoase, a relatat agenția de presă Interfax.

Cu toate acestea, la Erevan, protestatarii și-au exprimat temerile că Azerbaidjanul ar putea fi pregătit să se lanseze într-o campanie de purificare etnică. Unii credeau că Armenia ar trebui să se alăture conflictului.

„Dacă nu lupți, oricum pierzi. Am pierdut Artsakh și pierdem și acum. Vom pierde și alte părți ale țării noastre", a declarat Akop Abgaryan, 31 de ani, un inginer. „Dacă lupți, poate că poți câștiga", a mai spus acesta.

Abgaryan a adăugat că unii dintre prietenii săi apropiați au fost uciși în cel de-al doilea război din Karabkah, în 2020, când Azerbaidjanul a reușit să recucerească mari porțiuni din enclava armeană disputată. „Nu mă simt bine în legătură cu faptul că guvernul meu nu face nimic acum", a spus el.

Un alt protestatar, Ramik Asateryan, a declarat, de asemenea, că oamenii ar fi gata să lupte: „Suntem cu toții pregătiți să ne dăm viața, dar nu avem arme sau aliați".

Oficialii armeni au declarat în repetate rânduri că nu există unități militare armene în Nagorno-Karabah și că Armenia nu va interveni în conflict.

Protestatar: „Ne pierdem patria, ne pierdem poporul"

Înfrângerea din Karabah crește presiunea internă asupra premierului Pashinyan, care s-a confruntat cu critici usturătoare în țară pentru concesiile făcute Azerbaidjanului din 2020.

„Ne pierdem patria, ne pierdem poporul", a declarat protestatarul Sargis Hayats, un muzician în vârstă de 20 de ani. Pashinyan „trebuie să plece, timpul a arătat că nu poate guverna. Nimeni nu i-a dat un mandat pentru ca Karabahul să capituleze", a spus el.

„Am venit astăzi aici pentru că mai există încă o mică speranță că ne putem salva țara", a declarat protestatarul Alexan Yesiyan, în vârstă de 47 de ani, funcționar în domeniul educației. „Primul lucru de care avem nevoie este să scăpăm de trădătorii care controlează pârghiile puterii în Armenia."

În capitala Azerbaidjanului, locuitorii și-au exprimat speranța că acordul anunță o victorie definitivă și sfârșitul conflictului care durează de zeci de ani. „Am fost foarte fericit cu această veste. În sfârșit, războiul s-a terminat", a declarat Rana Ahmedova, în vârstă de 67 de ani, pentru Agenția France-Presse.

Miercuri seara târziu, ministerul armean al apărării a declarat că Azerbaidjanul a tras asupra pozițiilor sale de-a lungul graniței dintre cele două țări. Astfel de conflicte de frontieră sunt frecvente între Armenia și Azerbaidjan.

Nagorno-Karabah și teritoriile învecinate au fost sub controlul etnicilor armeni de la sfârșitul unui război separatist în 1994, dar Azerbaidjanul a recâștigat teritoriile și părți din Nagorno-Karabah în timpul luptelor din 2020. Aceasta s-a încheiat cu un armistițiu care a plasat forțe de menținere a păcii rusești în Nagorno-Karabah.

Negocieri între cele două părți în Azerbaidjan

Negând din nou că armata țării sale se află în enclavă, Pashinyan a declarat că se așteaptă ca forțele de menținere a păcii ale Rusiei să se asigure că locuitorii de etnie armeană din Karabah pot rămâne „în casele lor, pe pământurile lor".

Oficialii din capitala regională, Stepanakert, și din capitala Azerbaidjanului, Baku, au confirmat că reprezentanții se vor întâlni joi la Evlakh, în Azerbaidjan, pentru negocieri. Azerbaidjanul, care a cerut dizolvarea guvernului local din Nagorno-Karabah, a declarat că discuțiile vor include planuri de reintegrare a regiunii în Azerbaidjan.

Miercuri, Vladimir Putin a respins criticile potrivit cărora forțele ruse de menținere a păcii au stat deoparte în timp ce Azerbaidjanul a reaprins conflictul. „Forțele noastre de menținere a păcii lucrează foarte activ cu toate părțile implicate în conflict", a declarat el, în timp ce se întâlnea cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, la Sankt Petersburg. „Ei fac tot ce este posibil pentru a proteja populația civilă".

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a spus lui Aliyev să protejeze drepturile etnicilor armeni din regiune și „să asigure încetarea totală a focului și un tratament sigur și demn din partea Azerbaidjanului pentru armenii din Karabah".

Turcia, un aliat istoric al Azerbaidjanului predominant musulman, care consideră Armenia, majoritar creștină, drept unul dintre principalii săi rivali regionali, calificase operațiunea drept „justificată".

În ultimele luni, UE și Statele Unite au mediat discuțiile dintre Baku și Erevan în vederea asigurării unui acord de pace durabil între cei doi dușmani.

Casa Albă a declarat miercuri că este îngrijorată de situația umanitară din Nagorno-Karabah, în timp ce ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a avertizat asupra riscului ca această criză să degenereze într-un război total între Armenia și Azerbaidjan.