Activista Greta Thunberg s-a alăturat protestului ecologic de la Strasbourg, cerând politicienilor „să aleagă natura, să aleagă oamenii în locul profitului și lăcomiei” și „să adopte cea mai puternică lege posibilă”. De partea cealaltă, organizațiile fermierilor cer ca Legea Restaurării Naturii să nu primească vot favorabil, în Parlamentul European.

Greta Thunberg protestează în fața Parlamentului European FOTO Profimedia

Două proteste concurente au avut loc, marți, pe părțile opuse ale clădirii Parlamentului European de la Strasbourg, în încercarea de a influența rezultatul unei decizii cruciale, notează POLITICO . Miercuri, în plen este programat votul asupra Legii Restaurării Naturii.

Greta Thunberg, în stradă, alături de activiștii de mediu

Greta Thunberg a mers în fața Parlamentului European, alături de membrii organizației Friday for future, cu scopul de a pune presiune asupra politicienilor să „aleagă natura”. Un obstacol de care s-au lovit activiștii de mediu au fost nemulțumirile organizațiilor fermierilor , a căror cerință este ca propunerea legislativă să nu fie adoptată.

„[Politicienilor] li se oferă multe oportunități de a face în așa fel încât acțiunile lor să se potrivească cu promisiunile, dar au eșuat de foarte multe ori, așa că sperăm că ne vor dovedi că greșim”, a spus Thunberg.

Tânăra a mai cerut europarlamentarilor „să fie de partea corectă a istoriei.”

Ce spun europarlamentarii

Liderul Partidului Popular European Conservator, Manfred Weber, a replicat în timpul protestului fermierilor: „ne angajăm total să luăm în serios biodiversitatea, dar trebuie să o facem împreună, cu fermierii, cu zonele rurale”. El și-a reiterat apelul adresat Comisiei Europene de a-și retrage propunerea.

Norbert Lins, membru PPE german și președinte al comisiei pentru agricultură a Parlamentului, a argumentat și el împotriva legislației.

„Să spunem că lupta împotriva pierderii biodiversităţii şi a schimbărilor climatice merge întotdeauna în aceeaşi direcţie... nu este adevărat”, a spus el, argumentând că măsurile care pot avea un impact pozitiv asupra biodiversităţii pot intra în conflict uneori cu proiectele de energie regenerabilă.

Industria energiilor regenerabile neagă acest lucru.

Lins a criticat, de asemenea, acordul de compromis pe care grupul liberal Renew Europe l-a creat pentru a încerca să-i convingă pe majoritatea deputaților europeni să susțină Legea Restaurării Naturii. „Nu este acceptabil” și „nu chiar o soluție”, a spus el.

Christiane Lambert, președintele asociației fermierilor europeni Copa-Cogeca, care a participat la protestul fermierilor, a mai spus că „biodiversitatea este un bun comun”, iar fermierii joacă un rol cheie în protejarea acesteia. „Dar această lege este punitivă” și ar trebui să vină cu mai multe compensații financiare pentru fermieri.

„Fermierii nu vor să fie ostaticii unui război între PPE, Verzi și Socialiști”, a adăugat Lambert.

Thunberg a mai spus că „fermierii și mediul merg mână în mână, nu poți avea hrană fără natură și, distrugând sistemul nostru de susținere a vieții, va deveni și mai dificil să ne asigurăm siguranța alimentară”.

Ce presupune legea

Legea pentru restaurarea naturii va stabili obiective și obligații de restaurare, într-o gamă largă de ecosisteme de pe uscat și pe mare. Prioritară va fi restaurarea ecosistemelor cu cel mai mare potențial pentru stocarea carbonului și prevenirea sau reducerea impactului dezastrelor naturale, scrie forestmania.ro .

Noua lege se bazează pe legislația existentă, dar acoperă toate ecosistemele, mai degrabă decât să se limiteze la Directiva Habitate și la ariile protejate Natura 2000, urmărind să pună toate ecosistemele naturale și seminaturale pe calea redresării până în 2030. Va beneficia de un volum substanțial de finanțare din partea UE: în cadrul actualului cadru financiar multianual, aproximativ 100 de miliarde EUR vor fi disponibile pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru restaurare.

Principalele obiective sunt următoarele:

• inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora de acolo înainte,
• nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5% până în 2050, un minim de 10% acoperire cu arbori în fiecare oraș și suburbie și câștig net de spațiu verde integrat clădirilor și infrastructurii;
• în ecosistemele agricole, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările din terenurile agricole, carbonul organic în solurile minerale ale terenurilor cultivate și caracteristicile peisajului cu diversitate ridicată pe terenurile agricole.
• refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate destinate utilizării agricole și în locurile de extracție a turbei;
• în ecosistemele forestiere, creșterea generală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru conectivitatea pădurilor, lemn mort, ponderea pădurilor neuniforme, păsări de pădure și stoc de carbon organic,
• restaurarea habitatelor marine și restaurarea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
• eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.