Aprovizionarea Ungariei cu ţiţei depinde într-un procent de 65%, iar aprovizionarea cu gaze naturale depinde într-un procent de 84% de importurile din Rusia, şi de aici se vede clar că propunerea Bruxelles-ului privind embargoul asupra petrolului rusesc „este foarte departe” de ceea ce ar putea fi acceptabil pentru Ungaria, a declarat pentru televiziunea BBC secretarul ungar de stat pentru comunicare şi relaţii internaţionale. În interviul acordat joi în cadrul emisiunii politice intitulate BBC HardTalk, Zoltán Kovács a subliniat: acest lucru nu se datorează gusturilor politice sau a altor gusturi, de altă natură, ci este aşa din cauza unui simplul motiv fizic, şi anume că nu există surse alternative, iar îndeplinirea oricărei astfel de solicitări ar distruge complet modul de viaţă al cetăţenilor, precum şi economia ungară. La remarca, potrivit căreia ţări membre ale UE – cum ar fi Lituania sau Finlanda – care depind într-o măsura şi mai mare de importurile de energie din Rusia, nu sunt dispuse să împiedice instituirea embargoului asupra importului de petrol, secretarul de stat a răspuns: Realitatea fizică este că Ungaria nu are zone litorale și, pur și simplu, nu există altă modalitate de a importa petrol în ţară, decât prin conducte. Cea mai scurtă perioadă necesară pentru schimbare este de 3-4 ani, ca să nu mai vorbim de jumătate de miliard de euro care este necesar pentru ca industria petrolieră ungară să se adapteze la noua realitate. La întrebarea, că toate acestea înseamnă că, dacă Comisia Europeană va prezenta ţărilor membre ale UE cazul embargoului asupra petrolului, Ungaria se va folosi de dreptul său de veto, Zoltán Kovács a spus: Răspunsul scurt este: DA, dar în ultimă instanţă trebuie luat în considerare şi cum funcţionează Uniunea Europeană. Propunerea nu a venit din partea ţărilor membre ale UE, ci din partea Bruxelles-ului, iar la Bruxelles este foarte bine cunoscut procentul de gaze naturale şi de petrol în cadrul portofoliului de aprovizionare cu energie a Ungariei. Astfel, se ştie exact că ceea ce propun este în contradicţie un interesele Ungariei, şi este în contradicţie şi cu ceea ce fizic este imposibil de realizat. Secretarul de stat a mai afirmat că Guvernul ungar a depus cele mai mari eforturi pentru diversificarea aprovizionării cu energie, însă nu este vina Ungariei că capacităţile gazoductelor care vin din vest și sud nu sunt suficiente pentru aprovizionarea cu gaze naturale și petrol a economiei ungare, şi nu este vina Ungariei nici faptul că aceste conductele care vind din vest transportă același petrol și gaze naturale rusești ca și cele care vin din est. Potrivit lui Zoltán Kovács, aprovizionarea cu energie este esențială pentru economia ungară și pentru gospodăriile ungare, și nu există loc pentru compromis. La remarca, potrivit căreia în ceea ce priveşte modalitatea de plată pentru petrolul rusesc şi înarmarea Ucrainei, Ungaria urmează un drum complet diferit faţă de celelalte ţări membre ale UE şi NATO, secretarul de stat ungar a declarat: Ungaria a fost în totdeauna de partea păcii, iar eforturile sale diplomatice depuse înainte şi după izbucnirea războiului arată că este cel mai puternic susținător al încetării imediate a focului și al începerii negocierilor de pace. Există și un motiv special pentru aceasta, și anume că 150 de mii de maghiari trăiesc în partea cealaltă a graniţei. Ungaria ştie exact cine este agresorul – a continuat Zoltán Kovács – şi susţine în totalitate Ucraina, căreia i-a dat de înţeles că îi va oferi tot ajutorul umanitar, „dar să nu solicite ceva la care electoratul ungar a spus NU fără echivoc în urmă cu câteva săptămâni”. La întrebarea, dacă Ungaria susține Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse în apărarea teritorială, Zoltán Kovács a răspuns că Ungaria sprijină Ucraina, dar nu prin mijloace militare, pentru că aceasta este decizia electoratului ungar. Alegătorii ungari au mandatat Guvernul pentru pace, iar astfel au respins participarea Ungariei la război. Zoltán Kovács a numit drept „tărâmul prostiei și minciunilor” speculația citată de reporterul BBC, potrivit căreia Ungaria ar putea avea speranțe de dobândire de teritorii, și a subliniat că „minciunile rămân minciuni, indiferent cine le răspândeşte”./rganciu/ilapadat

MTI (5 mai)