Proiectul de ordonanță de urgență privind abrogarea prevederii legale ce permite reducerea pedepselor pentru lucrări științifice elaborate de deținuți a fost pus, vineri, în dezbatere publică, putând fi consultat pe site-ul Ministerului Justiției.

Proiectul prevede abrogarea art.96 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Textul care ar urma să fie abrogat prevede că "în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate".

În nota de fundamentare se arată că "prin abuzul de drept constând în forțarea dispozițiilor legale în vederea obținerii beneficiului acordat persoanelor condamnate constând în reducerea duratei pedepsei în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, s-a conturat un fenomen cu un impact deosebit asupra legislației penale și execuțional-penale, care împiedică și denaturează scopul și spiritul reglementării execuțional-penale".

În document se constată că, mai ales în perioada 2014-2015, s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului lucrărilor științifice elaborate și publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate. S-ar fi ajuns, astfel, la "deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum și la practicarea de către unii beneficiari ai dispozițiilor legale (...) a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobiul opiniei publice, dar și scurtarea considerabilă a pedepselor, fără ca scopul general al acestora să mai poată să ajungă să fie considerat atins".

Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, fenomenul s-a accentuat în ultimii doi ani. Astfel, dacă în 2006 nu a fost elaborată nicio lucrare, în 2007 au apărut patru lucrări, în 2008 două lucrări, în 2009 șase lucrări, în 2010 și 2011 câte trei lucrări, în 2012 șase lucrări și în 2013 14 lucrări, în 2014 s-a ajuns la 89 de lucrări, iar în 2015 la 337 de lucrări.

În ceea ce privește lucrările aflate în curs de elaborare, statisticile arată că numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016.

"În acest context creat în urma aplicării dispozițiilor legale menționate, apreciem că unicul scop al persoanelor condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, care elaborează lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, este reprezentat exclusiv de câștigul zilelor de muncă ce sunt considerate ca executate, având, în acest fel, acces mai rapid mecanismul prin care pot solicita instanței de judecată liberarea condiționată. (...) În contextul actual, se constată că prin activitatea de elaborare a unor lucrări științifice o persoană privată de libertate nu intenționează și nici nu mai este încurajată să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării ei în societate, nerealizându-se, de fapt, scopul și funcțiile generale de ordine publică ale pedepsei", se mai menționează în expunerea de motive.

Potrivit documentului, publicarea în reviste științifice sau la edituri recunoscute nu este de natură să confere caracter științific unei lucrări, iar recomandarea scrisă de un cadru didactic universitar privind relevanța tematicii în domeniul ales nu reprezintă o garanție că lucrarea va respecta standardele unei creații științifice.

"Nu există norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate în timpul afectat elaborării lucrării, în sensul că normele existente nu asigură efectivitatea realizării de către deținut a lucrării în cauză. Astfel, se ține doar evidența formală a timpului afectat elaborării lucrării, neexistând o verificare reală a faptului că persoana privată de libertate a desfășurat în mod efectiv munca de creație științifică. Nu există nicio dispoziție referitoare la recunoașterea caracterului științific al lucrării publicate de organisme cu atribuții în domeniul activității de cercetare științifică", se mai precizează în document.

O altă problemă ar fi, în opinia inițiatorului proiectului de ordonanță de urgență, faptul că actuala prevedere legală afectează încrederea în actul de justiție.

"Apare, cu alte cuvinte, contrar interesului public general al societății, ideea de justiție formală, dat fiind că legea și organele care administrează justiția ca serviciu public permit ca persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni să își execute pedeapsa în mod formal, fără a fi recuperate social, ci, dimpotrivă, prin utilizarea abuzivă și deturnarea de la scopul reglementării a anumitor prevederi legale", se mai menționează în expunerea de motive.

AGERPRES/(AS — autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)