Proiectul lui Titi Aur „pentru a opri războiul românilor contra românilor”: cum crede că poate fi redus numărul accidentelor rutiere

Proiectul lui Titi Aur „pentru a opri războiul românilor contra românilor”: cum crede că poate fi redus numărul accidentelor rutiere

Multiplul campion de raliuri spune în scrisoarea deschisă cum poate fi redus numărul accidentelor rutiere.

Titi Aur, expert în conducere preventivă FOTO: Arhivă

Titi Aur, expert în conducere preventivă FOTO: Arhivă

De mai bine de un deceniu, Titi Aur, multiplu campion de automobilism și expert în conducere preventivă a dezvoltat un proiect de studiere și cercetare a metodelor prin care se poate crește siguranța rutieră.

El are un centru de pregătire a conducătorilor auto, care include atât simulatoare cât și piste de antrenament. Titi Aur spune că autoritățile bat pasul pe loc în privința reducerii numărului de accidente, motiv pentru care a pe site-ul său, academiatitiaur.ro, o scrisoare deschisă adresată Premierului și ministrului Transporturilor.

”Sunt Titi Aur și mi-am petrecut toată viața de până acum în domeniul conducerii autovehiculelor: de plăcere, de nevoie, pentru performanță – multe curse automobilistice și multe titluri câștigate, iar în ultima parte a activității sportive, dar și după ce am încheiat-o, am fost și sunt implicat în creșterea siguranței rutiere, în mod special în pregătirea conducătorilor de autovehicule și motociclete pentru a conduce în siguranță pe drumurile publice.

Din 2013 am declanșat un amplu proiect de studiere și cercetare a metodelor prin care se poate îmbunătăți siguranța conducătorilor de autovehicule și motociclete.

Acest proiect are și o componentă materială, astfel că am înființat o infrastructură pentru cercetarea siguranței rutiere și a conducerii defensive (Academia Titi Aur), situată în localitatea Crevedia județul Dâmbovița care înseamnă: 12,5 hectare, din care 7,8 hectare amenajate cu: piste, simulatoare, drumuri, săli de clasă, dotari aferente, etc., în valoare de 12 milioane euro, finanțată în parte din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2007-2014, cu 5,1 milioane euro prin proiectul de finanțare nr. 618/23.12.2013, semnat cu Ministerul Cercetării.

Acest proiect înseamnă și o echipă de specialiști formată din: traineri specializați în conducere defensivă, experți în siguranța rutieră, ingineri auto, piloți de teste, cascadori, tehnicieni etc.

Asist în ultima perioadă, la o prezentare cosmetizată, din partea autorităților statului, a fenomenului accidentologie rutieră.

În acest context, o să vă rog să-mi permiteți să fac câteva comentarii:

1. Este acceptată pe plan mondial și european raportarea numărului de morți în accidente rutiere la milionul de locuitori.

Conform acestui mod de raportare, România este pe ultimul loc din Europa cu 86 de morți/milion în condițiile în care țările nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Irlanda) au 22-26 morți/milion, media europeană este de 46 și penultima țară în acest clasament, Bulgaria are 78. (European Commission, Fatalities_per_pop_21-22 din 20.10.2023)

E rău, dar pare acceptabil, pentru că…”Ce să facem? Trebuie să fie cineva și pe ultimul loc.” probabil că spun cei care sunt plătiți ca să se ocupe de siguranță rutieră în țara noastră!

Pentru o bună informare, în Statele Unite al Americii sunt 140 morți/milion locuitori.

2. Începând cu 2021, în România s-au schimbat criteriile medicale prin care se încadreaza rănitul rezultat în urma unui accident rutier în: rănit grav sau rănit ușor.

Un lucru corect, pentru că ne-am aliniat la criteriile europene, dar în ultimii ani, de la cel mai înalt nivel al statului a început să se propage mesajul “Au scăzut accidentele grave cu 40%!

DA, au scăzut… doar că “din PIX”!

Pentru că, în perioada 2004 – 2019, am avut, în medie, aproximativ 8000 de accidente grave pe an.

În 2020, numărul acestora a scăzut natural, pentru că am circulat mai puțin (pandemia COVID).

Iar în 2021, conform noilor criterii de raportare, numărul de accidente grave a scăzut BRUSC, la aproximativ 4000 pe an.

Eu sunt de acord cu alinierea la criteriile europene, dar asta nu ar trebui să însemne o lipsă totală de acțiune a autorităților, pe motiv că… “Au scăzut accidentele grave cu 40%”

3. Clasamentul adevărului Analiza corectă și realistă ar trebui să se facă raportând numărul de morți, răniți grav, respectiv răniți ușor, la numărul de kilometri parcurși.

Conform acestui criteriu, situația europeană este urmatoarea: țările nordice au 22-25 morți la 10 miliarde kilometri parcurși, media europeană este de 70 morți, penultima țară, Bulgaria are 180 morți, iar Romania are peste 300 morți la 10 miliarde kilometri parcurși.

În același timp, în Statele Unite ale Americii sunt 30-35 morți la 10 miliarde kilometri parcurși, valoare comparabilă cu țările nordice și mult sub media europeană.

Asta pentru că un american conduce de 4-5 ori mai mulți kilometri decât un vest european, iar un vest european conduce de 2-3 ori mai mult decât un român.

Conform criteriul acceptat pe plan mondial, raportarea la milionul de locuitori, în Statele Unite ale Americii, comparativ cu România, este mult mai periculos să circuli pe drumurile publice, însă dacă folosim criteriul corect de analiză, respectiv, raportarea la numărul de kilometri parcurși, SUA este comparabilă cu țările nordice ca nivel de siguranța rutieră. Foarte sigură!

Autoritățile noastre preferă să se ascundă după criterii care deși sunt corecte din punct de vedere statistic, oferă o imagine falsă a realității din trafic.

4. Accidentul de circulație este influențat în principal de trei factori: Omul, Drumul sau Mașina (factorul uman, infrastructura și condițiile de drum, vehiculul).

a. DRUMUL După 1990 se lucrează, deși foarte greu, la îmbunătățirea factorului “DRUM”. S-au construit peste 1000 de kilometri de autostradă, s-au modernizat multe drumuri, iar acum acestea sunt mult mai bune decât in anii ‘90. Mai avem multe de făcut, dar adevărul este că DRUMUL ESTE MAI BUN!

b. MAȘINA Automobilul a înregistrat în ultimii 30 de ani, cea mai spectaculoasă și eficientă evoluție din punct de vedere a siguranței, atât activă (ABS, ESP, CT, senzori, etc.), dar și pasivă (caroseria mult mai prietenoasă în caz de accident, evoluția centurii de siguranță, apariția airbag-urilor, etc.). Așadar, MAȘINA ESTE MULT MAI BUNĂ!

c. INTERVENȚIA ÎN CAZ DE ACCIDENT RUTIER A crescut foarte mult calitatea “intervenției de urgență”. Acum după un accident se intervine cu un adevărat spital mobil cu paramedici, specialiști în descarcerare, elicoptere, etc. Deci, INTERVENȚIA ESTE MULT MAI BUNĂ!

d. OMUL Pregătirea participantului la trafic: pieton, biciclist, trotinetist, motociclist, conducător auto amator sau profesionist, pasager este mai slabă decât în anii ‘80.

De ce? Pentru că în scoala generală, nu se mai face pregătirea copiilor pentru a se deplasa în siguranță pe strada (nu mă refer aici la proiectele făcute punctual de către Poliția Rutieră sau diverse ONG-uri).

Prin sistemul național de invațământ ar trebui ca fiecare copil să facă educație rutieră, așa cum se face în toate țările vest europene.

ȘCOALA DE ȘOFERI

A scăzut calitatea pregătirii, pentru ca înainte de ’90, pentru obtinerea unui permis de conducător auto se făceau:

  • Examen psihologic cu testarea reflexelor și abilităților cu: strungulețul, simulatorul de testare coordonare mâini/picioare, etc. – NU SE MAI FACE!
  • Poligon și examen în poligon – NU SE MAI FACE!
  • Conducere și examen pe timp de noapte – NU SE MAI FACE!
  • Prezența la orele de teorie la școlile de șoferi, este în medie cu 50% mai mică, comparativ cu cea din anii ’80.

SUNTEM PE TOATĂ LINIA SUB NIVELUL ANILOR ‘80!

Mai mult decât atăt!

Evoluția tehnică și socială ar trebui să oblige la introducerea a cel puțin două capitole noi la școala de șoferi și anume :

  • Sistemele tehnice ale automobilului: sisteme active, pasive și alte evoluții, etc.;
  • Reguli primare/minimale de conducere defensivă: cercul de siguranță, regula fermoarului, regula celor două secunde, etc

DUPĂ ȘCOALA DE ȘOFERI După obținerea permisului de conducere, în România, cu excepția atestatului profesional, pentru majoritatea conducătorilor auto nu se mai face niciun fel de pregătire.

Asta înseamnă că OMUL ESTE MAI PUȚIN PREGĂTIT!

CONCLUZIE Suntem într-un război permanent! În România, mor 4-5 persoane, iar conform noilor criterii medicale, avem 10 răniți grav și 70-80 răniți ușor în accidente rutiere.

ÎN FIECARE ZI!

Anual, România pierde de la bugetul statului 3,3 miliarde euro costuri sociale (conform Road Safety Country Overview, emis de European Road Safety Observatory, structură din cadrul Comisiei Europene), ca urmare a accidentelor rutiere și încă 1,5 miliarde euro prin sistemul de asigurări (tot de la noi), pentru că plătim cele mai scumpe asigurări din Europa (mult stricăm – mult plătim).

ȘI NU FACEM NIMIC!

Trebuie acționat URGENT!

Printr-un plan adevărat, în mod special în zona educației rutiere, dar nu numai, pentru a opri RĂZBOIUL ROMÂNILOR CONTRA ROMÂNILOR, care are loc pe șoselele patriei.

Există soluții, doar că autoritățile sunt inexistente din acest punct de vedere.

În ultimii ani am fost solicitat în mai multe rânduri sau am provocat discuții cu autoritățile pentru a veni cu propuneri/soluții pe acest subiect, am prezentat mai multe proiecte, dar din păcate NU S-A FĂCUT NIMIC!

Domnule Prim Ministru și Domnule Ministru al Transporturilor și Infrastructurii, dacă nu inițiați URGENT un astfel de plan va mai curge mult SÂNGE PE SOȘELELE DIN ROMÂNIA și eu mă simt obligat să vă atrag atenția, că există soluții pentru reducerea REALĂ a accidentelor rutiere, dar este necesară VOINȚĂ POLITICĂ!

Cu respect, Titi Aur”, se arată în scrisoarea deschisă.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Amușinarea lui Orban pe la București arată că pe măsură ce se blochează colaborarea energetică cu Ucraina, cu atât devine mai importantă cea cu Români…