Adunarea Generală a procurorilor din DIICOT a votat marți, cu o largă majoritate, împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiției, unul dintre motivele invocate fiind "incoerența" procesului de dezbatere și consultare profesională a magistraților.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, Adunarea Generală a procurorilor a fost convocată la solicitarea CSM de a analiza proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ca urmare a adresei din data de 1 noiembrie a Camerei Deputaților, prin care s-a solicitat avizarea celor trei propuneri legislative.

"Astăzi, a avut loc Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în urma votului rezultând că larga majoritate a procurorilor s-au pronunțat împotriva modificărilor propuse prin proiectele transmise de Consiliului Superior al Magistraturii. Atât în cadrul procesului de consultare premergător, cât și în Adunarea Generală au fost exprimate numeroase opinii cu privire la sensul modificărilor propuse la Legile Justiției și la metoda urgentă de legiferare promovată", a anunțat DIICOT.

În comunicat sunt enumerate și argumentele pentru care procurorii au votat împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiției.

"Opinia dominantă a Adunării Generale a procurorilor din cadrul DIICOT este fundamentată pe următoarele argumente care justifică în mare măsură poziția adoptată astăzi de majoritatea participanților: absența unei expuneri de motive consistentă și de natură să susțină modificările esențiale propuse; incoerența procesului de dezbatere și consultare profesională a magistraților cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea; valurile succesive de consultări inițiate de diferiți factori ai deciziei politice din ultimii doi ani au generat o percepție de precaritate a procesului de modernizare legislativă a sistemului judiciar, care pare astfel bazat pe viziuni neintegrate, inconsecvente și pe obiective neclare; nealinierea modificărilor propuse la exigențele standardelor europene contemporane, așa cum rezultă acestea din documentele-cheie ale unor organisme internaționale relevante, exigențe care vizează mai înainte de toate garanțiile de independență a sistemului judiciar în raport cu factorii politici sau de orice altă natură", indică sursa citată.

AGERPRES