Senatorii din comisiile economică și juridică, reunite, au aprobat, miercuri, în unanimitate, raportul referitor la proiectul de Lege privind darea în plată, cu toate amendamentele propuse de inițiatorul actului normativ, deputatul PNL Daniel Zamfir.

"E o veste foarte bună pe care vreau să le-o dau celor peste 800.000 de familii din România care au astăzi dificultăți în a-și plăti ratele și altor câteva sute de mii de familii care au probleme în a-și plăti ratele, chiar dacă nu au restanțe. Toate amendamentele pe care eu le-am propus în legătură cu această lege au fost adoptate și vreau să confirm faptul că de lege vor beneficia și persoanele care au fost deja executate. Ele vor putea să meargă la instanță, pentru ca aceasta să constate faptul că li s-a executat bunul și li se va sista, cu această ocazie, poprirea pe venituri. Cred că e un lucru absolut firesc ca omul care deja a fost executat să nu mai fie nevoit să plătească până la sfârșitul vieții. Legea se va aplica și creditelor în derulare și este un lucru absolut firesc, pentru că nu poți să spui că vrei să-i ajuți pe cei cel puțin 800.000 de oameni care astăzi au dificultăți de plată, dar legea să se aplice de acum încolo, așa cum vrea BNR. E foarte firesc ca legea să se aplice și creditelor în derulare", a declarat Zamfir, la finalul dezbaterilor din cele comisii reunite de la Senat.

În ceea ce privește Programul 'Prima casă', inițiatorul Legii dării în plată a menționat că acesta ar putea fi derulat printr-o agenție guvernamentală, special înființată, dacă 'nu-l mai vor băncile'.

'Programul 'Prima casă' este un program pe care băncile îl doresc. La Programul 'Prima casă' statul garantează 50% pentru cetățeni. Ce nu s-a spus până acum foarte clar, mai ales de către Banca Națională, este ce se întâmplă cu persoana care nu-și mai poate plăti rata. În momentul în care cetățeanul nu-și mai poate plăti rata, statul într-adevăr plătește băncii datoria respectivă, dar, după aceea, statul român, prin ANAF, se îndreaptă asupra cetățeanului ca să-și recupereze datoria, iar penalitățile de la ANAF sunt absolut zdrobitoare. Și atunci eu am vrut să evităm ca în viitor să avem două situații de consumatori — cei care au luat credite în condiții normale vor răspunde numai în limita bunului ipotecat, iar cei care au luat prin 'Prima casă', pe lângă faptul că vor răspunde cu bunul ipotecat, vor fi urmăriți pe viitor pentru recuperarea pagubei. Programul 'Prima casă' sigur că va continua. Nu-l vor băncile, putem face oricum o agenție guvernamentală. Dacă statul decide să subvenționeze locuințe pentru tineri, o poate face fără nicio problemă', a explicat Daniel Zamfir.

La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat, la finalul discuțiilor, că decizia comisiilor de specialitate din Senat a fost una împotriva argumentelor BNR, dar instituția își va susține în continuare punctele de vedere.

'Decizia de astăzi a comisiilor a fost împotriva argumentelor noastre. Vom susține în continuare argumentele noastre în plenul Senatului și, mai departe, la Camera Deputaților. De asemenea, vom încerca să convingem plenul Senatului și Camera Deputaților despre câteva elemente care trec de domeniul neconstituționalității și evoluează înspre zona literaturii. S-a decis astăzi în cele două comisii, de exemplu, că, în situația în care două persoane sunt coproprietari ai unui bun, una dintre ele poate decide să cedeze bunul și fără acordul celeilalte. S-a decis, de asemenea, că atunci când o persoană a pus un bun garanție către doi creditori poate să dea bunul respectiv întâi unui creditor, în același timp și celuilalt creditor. De asemenea, vom explica și în plenul Senatului că, în momentul în care se decide anularea garanțiilor acordate deja de către stat în cazul Programului 'Prima casă' pentru cei peste 150.000 de debitori, înseamnă că statul își reneagă propriile obligații, deci este o formă de default de stat. Evident, acest lucru va trebui înțeles și înlăturat din legislație', a spus Olteanu.

Senatorii din comisiile economică și juridică au decis, miercuri, ca Programul 'Prima casă' să rămână inclus în Legea dării în plată .

Asociația Română a Băncilor (ARB) propusese ca la articolul 1 al proiectului de Lege privind darea în plată să fie introdus alineatul 4, în care se prevedea că "prezenta lege nu se aplică contractelor de credit referitoare la credite acordate conform unor acte normative instituind programe guvernamentale, inclusiv Programul 'Prima casă'".

De asemenea, Banca Națională a României (BNR) a propus la articolul 3, alineatul 2, ca prevederile prezentei legi să nu se aplice creditelor acordate prin Programul 'Prima casă' și reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, marți, aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget din Senat, cu o serie de amendamente, respectiv înlocuirea sintagmei "persoană fizică" cu "consumator" și prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp în care se suspendă orice plată a debitorului pentru creditul respectiv și orice acțiune de executare.

În schimb, propunerile Băncii Naționale a României (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro și condiția ca debitorul să aibă un grad de îndatorare mai mare de 65% au fost respinse. De asemenea, a fost respins și amendamentul depus de inițiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie șterse aceste datorii.

Potrivit inițiatorului Legii dării în plată, deputatului PNL, Daniel Zamfir, proiectul de act normativ va intra în dezbaterile și votul Plenului Senatului, după care va ajunge spre discuție în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Următorul pas va fi dezbaterea și votul în Plenul Camerei Deputaților.

AGERPRES