Un proiect prin care se propune ca persoanele salariate să primească liber cu ocazia zilei de naștere a fost depus în Parlament de mai mulți senatori. Propunerea completează articolul 139 din Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii.

Propunerea legislativă completează Codul Muncii FOTO Shutterstock

Potrivit expunerii de motive, „acordarea unei zile libere, plătite, în ziua în care fiecare dintre noi își serbează ziua de naștere, contribuie la motivarea resursei umane, indiferent de domeniul în care aceasta își desfășoară activitatea, de stat sau privat”.

Senatorii arată că salariatul, prin acordarea unei zilei libere, poate contribui „la încasările, din taxe și impozite, la bugetul de stat ori cel local”, în condițiile în care acestuia i se poate oferi posibilitatea de a achiziționa servicii turistice.

„Predictibilitatea oferită salariatului prin a cunoaște că va avea o zi liberă de ziua lui de naștere, dacă aceasta va fi, de exemplu, în ziua premergătoare sau imediat următoare perioade de repaus săptămânal, îi poate oferi posibilitatea de a achiziționa servicii turistice pentru petrecerea acestui eveniment într-o altă localitate. Prin cheltuielile astfel făcute, avem în vedere aici cele pentru transport servicii de alimentație publică, intrări la obiective turistice, muzee, este clar că se va contribui la încasările, din taxe și impozite, la bugetul de stat ori cel local”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

De asemenea, demnitarii au arătat că angajații din România au fost pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul orelor lucrate pe săptămână în anul 2020, potrivit datelor Eurostat.

„Astfel angajații români au lucrat, în media, 40,4 ore pe săptămână anul trecut, fiind urmați în clasament de cei din Bulgaria, cu 40,2 ore și cei din Croația, Cipru și Polonia cu 39,5 ore de lucru pe săptămână. Alte țări din Europa Centrală și de Est, respectiv Cehia, Ungaria și Slovacia, au avut și ele o săptămână de lucru relativ lungă, respectiv de 39,3 ore”, motivează senatorii.

Propunerea legislativă este înregistrată la Senat pentru dezbatere, urmând ca ulterior să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional.