Proiect PSD. Închisoare de până la trei ani pentru protestatarii care „împiedică exercitarea puterii de stat”

Proiect PSD. Închisoare de până la trei ani pentru protestatarii care „împiedică exercitarea puterii de stat”

Un proiect de lege care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat” a ajuns în Senatul României. Inițiatorul proiectului este deputatul PSD Tudor Ciuhodaru, relatează  Digi24 . Proiectul vine la doar câteva zile după ce purtătorul de cuvânt al PSD  a declarat că protestele au împiedicat Guvernul să-și desfășoare activitatea...

Elena Calistru de la Asociația Funky Citizen a atras atenția asupra existenței acestui proiect.

Proiectul de lege vine în completarea legii nr.286/2009 privind Codul penal.  

Cum justifică deputatul inițierea acestui act normativ? În expunerea de motive, Tudor Ciuhodaru spune că acest proiect trebuie adoptat în contextul cererilor pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Potrivit deputatului PSD, „în România libertatea, democrația, dreptul de mișcare și libera exprimare, nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, separatiste, revizioniste, se atacă esența statului român”. 

Iată motivele expuse de deputatul PSD: 

„România a fost întodeauna un stat extrem de tolerant, pe teritoriul nostrul trăiesc multe minorități ce nu se pot plânge că sunt prignote sau marginalizate de statul român. Pot folosi limba maternă, pot învăța în limba maternă, se pot manifesta liber și își pot promova cultura și religia.”
„Noul cod penal nu condamnă toate formele de încălcare a articolului 1 și articolului 13 din Constituția România.”
„Lipsa unor măsuri care să descurajeze și să pedepsească orice acțiune împotriva ordinii constituționale săvârșite de persoane, organizații sau partide a dus la exacerbarea acestor manifestări.”
„Evenimentele de la Târgu Mureș, în cadrul cărora s-a cerut autonomia Ținutul Secuiesc, precum și cererile europarlamentarilor români de etnie maghiară Laszlo Tokes și Csaba Sogor impun ca Parlamentul României să adopte acest act normativ prin care să reglementăm faptul că în România libertatea, democrația, dreptul de mișcare și libera exprimare, nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, separatiste, revizioniste, se atacă esența statului român.”
Libertatea de întrunire este protejată de Constituție în România la articolul 39. 

„Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”, se arată în Legea fundamentală a țării.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, declarat luni, referitor la protestele din Piața Victoriei, că activitatea Guvernului a fost „obstrucţionată temporar” din cauza acestor „presiuni”, în condiţiile în care mare parte din timpul premierului Sorin Grindeanu a fost alocat acestei „probleme spinoase”.

„Trebuie să explicăm faptul că Guvernul a fost blocat o anumită perioadă din cauza manifestărilor care au avut loc, lucrurile sunt clare, datorită presiunilor la care a fost supus. În mod evident că în această perioadă Guvernul a fost încetinit şi că mare parte din timpul prim-ministrului a fost alocat acestei probleme spionoase. Sigur, este un factor care a contribuit la obstrucţionarea temporară, pe parcursul acelei perioade, a activităţii Guvernului. Nu cred că ni s-a părut nouă că au fost doar presiuni, ele cred că au fost suficient de evidente pentru toată lumea, din toate părţile”, a spus Adrian Dobre. 

Cine este parlamentarul care vrea pedepsirea prin lege a protestatarilor

Tudor Ciuhodaru, inițiatorul proiectului de lege care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoarea dacă îngreunează activitatea de stat, este deputat de Iași în Parlamentul României din partea PSD. Însă relația lui cu partidul a fost una complicată de-a lungul timpului. Mai exact, a intrat în politică în 2008 din partea PSD, ca apoi să părăsească partidul social-democraților și să se înscrie în PP-DD. Nici în PP-DD nu a stat foarte mult și s-a înscris în UNPR. De asemenea, deputatul a făcut parte din alianța USL și pentru o scurtă perioadă a fost parlamentar independent. 

 Medicul Tudor Ciuhodaru, specializat în medicină de urgenţă şi toxicologie, a intrat în politică în 2008 pe listele Alianței PSD-PC, iar în ianuarie 2010 a părăsit PSD în favoarea Grupului Independenților din Senat și Camera Deputaților. În 2012 a fost reales și a revenit în PSD. În 2014 s-a înscris în PP-DD și a condus filiala din Vaslui a partidului. În 2015, s-a înscris în Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). La alegerile din 2016 s-a regăsit tot pe listele PSD. 

Tudor Ciuhodaru este inițiatorul mai multor proiecte de lege printre care și cel privind acordarea unei noi zi libere, un proiect privind distribuirea de periuțe și pastă de dinți elevilor, o inițiativă privind acordarea de 500 de lei fiecărui nou-născut și un proiect privind interzicerea interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide. 

Mai mult, deputatul a inițiat în 2014 din partea PP-DD un proiect de lege similar celui de acum. Și atunci a explicat necesitatea unei astfel de legi tot pentru „protejarea” României de etnicii maghiari. 

Într-un comunicat intitulat „Cine vrea ca steagul secuiesc să fluture în România?”, Tudor Ciuhodaru, pe atunci deputat PP-DD, critica arborea steagului secuiesc pe mai multe primării din Harghita și Covasna și amintea de un proiect de lege similar celui depus acum la Senat care prevedea sancționarea cu „închisoarea a persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale.”

„Înaintea intrării UDMR la guvernare, prefecții din Harghita și Covasna au acționat în instanță primăriile care au arborat steagul secuiesc iar multe procese au fost deja câștigate.

PSD și sateliții vor legaliza punctul 9 al acordului cu UDMR prin care, vor susține promovarea unei inițiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora pe instituțiile proprii alături de steagul UE și al României, steaguri ale unităților administrativ teritoriale pe care le reprezintă'. Cine semnează acest acord ? Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Gabriel Oprea.

În ritmul acesta maghiara devine limba oficială a României și vom avea nevoie de pașaport pentru a ajunge în Mureș, Harghita și Covasna.

Nu vom tolera că trădarea să devină legală în România. Nu vom tolera că simbolurile naționale să fie vândute de un grup de politicieni doar menținerea la guvernare.

Vom vota împotriva unui astfel de demers legislativ ! Noi vom apăra de fiecare dată valorile naționale și am fost primii care am depus în Parlament un proiect de lege ce sancționează cu închisoarea persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale. Vom sesiza fără rezerve Curtea Constituțională și Avocatul Poporului dacă puternicii zilei nu vor renunța la punerea în practică a trădării naționale.

Le reamintesc că aveau alternativa. Oferta noastră românească de susținere doar pentru a nu fi puși în situația să vandal țară la kilometru”, scria deputatul în urmă cu trei ani. 

Potrivit Agerpres, Tudor Ciuhodaru a fost pe locul doi pe podiumul celor mai activi parlamentari. El a vorbit de 1.399 de ori în plen în 105 ședințe, a avut 1.186 de declarații politice, 162 de inițiative legislative, dintre care 7 au fost promulgate legi, 198 de întrebări și interpelări și a semnat 9 moțiuni.





populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Observația lui Liviu Avram despre legătura dintre Ciucă și Georgescu în contextul noilor dezvăluiri