România va reduce cu cel puţin 75% cantitatea gunoaielor care ajung în depozitele de deşeuri conforme, din totalul deşeurilor generate, până în anul 2025, reiese din planurile Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), incluse în Programul de guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR, pentru perioada 2021 - 2024, depus marţi la Parlament.

În acest context, se are în vedere elaborarea Strategiei pentru economia circulară şi implementarea acesteia, bazată pe inovaţie, tehnologii noi care să permită colaborarea, comunicarea şi transparentizarea sistemelor. Responsabilităţile de implementare din sistemul economiei circulare vor fi repartizate echitabil între toţi actorii din sistem pe baza principiului "poluatorul plăteşte", se precizează în document.

De asemenea, în perioada următoare va fi dezvoltat Sistemul de Garanţie-Returnare pentru ambalaje şi vor fi înfiinţate depozite pentru deşeurile din construcţii. "Valorificarea unor materiale din depozitele poluante (zguri, şisturi, steril etc.) se va face în colaborare cu universităţi şi institute de cercetare cu experienţă în domeniu, prin proiecte comune cu finanţare din diferite surse", notează sursa citată.

Pe acelaşi segment al reciclării, ar urma să fie identificate surse de finanţare pentru susţinerea dezvoltării industriei prelucrării deşeurilor reciclabile şi, de asemenea, va fi sporită exigenţa în domeniul respectării legislaţiei de mediu.

Programul de guvernare prevede, totodată, elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului, "care va stabili un echilibru stabil şi durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat şi exigenţele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României şi la creşterea perspectivelor de viaţă pentru noi toţi". Astfel, va continua extinderea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) prin restructurarea/reconfigurarea şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanţare (Fondul de Mediu, fonduri europene etc), dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului, dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE, precum şi elaborarea unui plan de conformitate, care va asigura monitorizarea atentă a respectării normelor UE privind autorizaţiile acordate instalaţiilor care funcţionează în temeiul Directivei privind emisiile industriale.

În plus, ministerul de resort are în plan plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban, dar şi încurajarea dezvoltării spaţiilor verzi în oraşe.

Alte măsuri care vizează îmbunătăţirea calităţii aerului sunt: încurajarea autorităţilor locale în vederea reducerii emisiilor de carbon prin diverse mecanisme de sprijin; încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru biciclişti); achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun; transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică; promovarea unor programe educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei pentru consolidarea nivelului de conştientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar.

La capitolul situri contaminate şi chimicale se urmăreşte elaborarea unui Program pentru gestionarea acestor suprafeţe şi luarea unor măsuri urgente care vizează: finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potenţial contaminate la nivel naţional; acţiuni de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric; realizarea unei baze de date în sistem GIS, cu finanţare europeană şi a investigărilor preliminare în cazul siturilor potenţial contaminate; reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deţinătorii acestora a lucrărilor de remediere şi redare în circuitul economic a terenurilor respective; atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului sau a companiilor private; reconversia zonelor monoindustriale (miniere) închise, în zone turistice.

Şi în domeniul biodiversităţii şi al ariilor protejate va fi conceput un program special, în acord cu politicile europene. Acesta va avea ca prim obiectiv asumarea ţintelor UE prin strategia europeană (30% arii protejate şi 10% strict protejate până în 2030), asigurarea compensaţiilor pentru pierderile de venit proprietarilor de teren aflaţi în această situaţie. În acelaşi timp, se doreşte crearea şi aplicarea unui cadru unitar de acţiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare şi gestionare a informaţiilor şi datelor referitoare la biodiversitatea din România, dar şi optimizarea organizării/funcţionării structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

"România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării actuale a biodiversităţii este importantă elaborarea şi implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare şi a planurilor de acţiune aprobate pentru situri respectiv pentru specii", se arată în documentul citat.

Referitor la fauna sălbatică, există un plan de restructurare integrală a sistemului de management, adoptarea Legii Managementului Faunei Sălbatice, digitalizarea sectorului, precum şi realizarea bazei de date naţionale cu privire la managementul faunei sălbatice şi demararea, în primăvara anului 2022, a Programului de evaluare cantitativă şi calitativă a populaţiei de urs brun din România. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii