Program de guvernare/În perioada 2022-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanţare
Eforturile se vor concentra, în perioada 2022-2023, pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanţare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investiţiilor, astfel, se va urmări atingerea ţintei de absorbţie de 100% la sfârşitul perioadei de programare, se menţionează în Programul de guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR, pentru perioada 2021 - 2024, depus, marţi, la Parlament.
În acest context, România trebuie să mai primească de la Comisia Europeană aproximativ 16,4 miliarde de euro pentru programele finanţate din FESI (Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii, n.r.) şi FEAD (Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, n.r.) şi aproximativ 650 milioane de euro pentru plăţi directe în agricultură.
Potrivit documentului, pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziţie peste 46,5 miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) este de aproximativ 34,7 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte programele operaţionale finanţate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistenţă Tehnică şi PO Capital Uman) şi prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 11.805, totalizând circa 42 miliarde de euro, din care aproximativ 35 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE (144% din alocarea UE a PO).
La nivelul lunii octombrie 2021, sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanţări şi rambursări, aferente programelor finanţate din FESI şi FEAD, se situează la aproximativ 18,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 54% din alocarea UE, cu 5,3 miliarde euro mai mult solicitate Comisiei Europene faţă de anul 2020 (inclusiv plăţi directe), din care FESI 3,5 miliarde euro. În plus, s-au rambursat de către CE aproximativ 10,65 miliarde de euro pentru plăţi directe în agricultură.
"Suplimentar în acest ciclu de finanţare 2014-2020, România beneficiază prin REACT EU (Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, din cadrul Asistenţei de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei, n.r.) de o alocare de 1,323 miliarde de euro, cu perspective de creştere a acestei alocări, program care finanţează domeniile sănătate, ocupare, IMM-uri şi persoane dezavantajate, repartizată la nivelul următoarelor programe operaţionale: infrastructură mare, competitivitate, capital uman şi ajutorarea persoanelor defavorizate. Dintre acestea POIM, POC şi POAD sunt deja aprobate de către CE, iar POCU este in curs de aprobare", se menţionează în document.
Conform documentului, sunt prioritare câteva măsuri subsecvente, precum: menţinerea unei rate anuale de absorbţie care să conducă către o absorbţie de 100% la sfârşitul anului 2023, evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaţionale şi urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile.
De asemenea, se doreşte fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare şi contractare prin îmbunătăţirea procedurilor interne de lucru, precum şi susţinerea capacităţii de cofinanţare a beneficiarilor privaţi.
Pe lista de măsuri subsecvente prioritare se mai află monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31 decembrie 2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri şi luarea de măsuri de remediere şi recuperare a întârzierilor, continuarea realocării de fonduri la nivelul axelor prioritare ale unui program.
Totodată, se are în vedere asigurarea interconectivităţii şi interoperabilităţii dintre bazele de date ale instituţiilor statului şi sistemul My SMIS prin dezvoltarea sistemului, cu scopul continuării simplificării procesului de depunere a proiectelor şi creşterea celerităţii procedurilor de verificare a proiectelor şi beneficiarilor din perioada de evaluare şi cea de monitorizare a proiectelor.
În programul de guvernare se menţionează, de asemenea, necesitatea conştientizării şi dezvoltării funcţiei de prevenţie inclusiv la nivelul activităţii desfăşurate de Autoritatea de Audit, schimbarea de paradigmă în relaţia autorităţilor cu beneficiarii de proiecte, în sensul creşterii orientării spre dialog şi sprijin în procesul de programare şi derulare a investiţiilor, şi mai puţin spre verificare, control şi audit şi programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale şi autorizarea la plată a acestora. AGERPRES
