Românii vor un președinte puternic, de partea poporului și capabil să le facă viața mai bună. Candidatul ideal are calități greu de regăsit în „oferta” actuală. Cum sunt, de fapt, candidații care au cele mai mari șanse în bătălia pentru Cotroceni care stă să înceapă în mod oficial.

Mai puțin de o lună și jumătate a rămas până la primul tur al Alegerilor Prezidențiale 2024, când pe buletinul de vot, așa cum arată astăzi lucrurile, vom regăsi 14 nume. Zece dintre acestea sunt candidați propuși de partide, alți patru sunt candidați independenți. Biroul Electoral Central a stabilit și ordinea pe buletinul de vot: 1. Elena Lasconi - Unirea Salvați România; 2. George Simion - Alianța pentru Unirea Românilor; 3. Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat; 4. Nicolae Ciucă - Partidul Național Liberal; 5. Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România; 6. Mircea Geoană - candidat independent; 7. Ana Birchall - candidat independent; 8. Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru - Alternativa pentru Demnitate Națională; 9. Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie; 10. Ludovic Orban - Forța Dreptei; 11. Călin Georgescu - candidat independent; 12. Cristian Diaconescu - candidat independent; 13. Cristian-Vasile Terheș - Partidul Național Conservator Român; 14. Silviu Predoiu - Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Cinci dintre aceștia au șanse reale de a ajunge în turul al doilea, potrivit analiștilor distanța dintre candidați, așa cum o arată sondajele de opinie, fiind atât de mică încât previziunile privind „finaliștii” (cel puțin în privința celui de-al doilea nume) sunt greu de făcut.

Ce calități au cei cinci candidați cu șanse, cum îi percepe electoratul, care le-ar putea fi slăbiciunile? Pentru a afla răspunsuri am întrebat un specialist, psihologul Keren Rosner realizând profilul psihologic al principalilor cinci candidați, pe care vi-i prezentăm în ordiea stabilită pe buletinul de vot.

Marcată de pasiune, empatie, autenticitate. Spirit reformator

Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România, este personajul politic pe care nu-l poți trece cu vederea. „Este marcată de pasiune, empatie, autenticitate și un sprit reformator. Experiența anterioară cred că i-a conturat o personalitate complexă, axată pe dorința unei tendințe pozitive în comunitate”, o descrie psihologul Keren Rosner.

Prima trăsătură pe care psihologul o menționează în cazul primăriței orașului Câmpulung este empatia puternică față de nevoile și problemele oamenilor. Lasconi a arătat de asemenea că are capacitate de înțelegere și de relație cu comunitatea din care face parte și pe care acum o conduce. „Este percepută ca fiind autentică și sinceră, acestea sunt calități care o diferențiază de imaginea tradițională a politicianului. Pentru că ea, din ce am observat, își asumă deschis greșelile și comunică într-un mod direct, fără ocolișuri, ceea ce crează un sentiment de încredere în relația cu alegătorii. Această autenticitatea îi conferă o alură de lider care nu se teme să fie vulnerabil și care este dispus să abordeze problemele într-un mod transpoarent”, explică Rosner.

Lasconi are orientare puternică spre schimbare și reformă, ceea ce indică o personalitate proactivă. „A demostrat reziliență și capacitatea de a învăța repede, asta vorbim în trecut, și în prezent cred că s-a adaptat. Abilitatea de adaptare, combinată cu dorința de a înțelege și de a se implica în detaliile activităților administrative sugerează o persoană perseverentă și orientată către autodepășire”, dezvăluie psihologul. Nu se descurajează nici în fața problemelor complexe, ci își stabilește obiectivul clar și este dispusă să facă ajustări pentru a-l atinge, a observat specialistul.

Pune accent pe promovarea specificului cultural, istoric, arată înțelegere față de importanța identității, are o înclinație de a valoriza patrimoniul cultural, iar asta demostrează o viziune pe termen lung pentru comunitatea pe care o conduce, dar este și o nișă pe care ea o valorizează.

Manifestă, mai spune Keren Rosner, „o sensibilitate la critică și dorință de validare”.

„Manifestă o sensibilitate față de critica publică, ceea ce poate influența modul în care abordează rolul de lider. Poate indica de asemenea dorința de a demonstra că este capabilă să îndeplinească promisiunile și să fie apreciată pentru munca asta, trăsătura asta îi aduce o presiune suplimentară. Ea și motivează că încearcă să-și îmbunătățească permanent activitatea și cred că face lucrul acesta, ea permanent se adaptează. Totuși, este într-o zonă nouă, ea nu provine din zona politică”, arată analiza psihologului.

Care ar putea fi slăbiciunea Elenei Lasconi? „Se bazează foarte mult pe șarmul ei și se bazează pe faptul că este adaptabilă, dar consistență politică foarte mare nu are. Și cred că maschează prin actele de autenticitate care par superficiale. De fapt sunt niște devieri care să ducă ochiul spre alte abilități ale ei, pentru a nu sesiza lipsa de fundament comportamental în zona politică”, mai spune psihologul.

Stil confruntațional și combativ. Focus pe păstrarea tradițiilor și valorilor naționale

Profilul candidatului Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, este conturat de o „combinație de naționalism fervent, retorică populistă și un stil de conducere directă și confruntațională”, spune psihologul.

Simion este cunoscut pentru atașamentul său puternic față de valorile naționale, identitatea românească și de idealurile unioniste (unirea cu Republica Moldova), iar asta reprezintă o parte centrală a imaginii sale publice. „Este un element esențial al motivației sale politice și această convingere arată orientare idealistă și un focus de păstrare a tradițiilor și valorilor naționale, ceea ce conferă un caracter de misiune în discursul său politic. El pare omul trimis să facă dreptate”, îl descrie psihologul.

Este direct și agresiv în abordarea sa, atât în discursuri, cât și în relația cu adversarii politici. „Stilul combativ îi conferă un aer de lider care nu se teme de controversă și care este dispus să-și apere convingerile cu orice preț. (...) Are un stil confruntanțional și combativ care pe unii îi încântă, și fiind emblematic îl urmează tocmai având acest stil, iar alții sunt dezgustați și se îndepărtează”, continuă psih. Rosner analiza.

Își mobilizează susținătorii prin acțiuni și declarații care provoacă emoții puternice, printr-o retorică intensă și uneori polarizantă.

„Una din trăsăturile notabile e capacitatea de a mobiliza mulțimi și de a inspira susținători printr-un discurs simplu, direct, în care folosește un limbaj accesibil și un stil de comunicare care vizează conectarea cu sentimentele și frustrările unor categorii ale populației și în special ale celor nemulțumiți de clasa politică tradițională. Și atunci răspunsul este unul emoțional, nu pe baza ideologiei sau a unei viziuni pe termen mediu sau lung”, mai spune specialistul.

Faptul că atrage atenția asupra injustițiilor îl face să fie perceput ca un lider al oamenilor obișnuiți, capabil să canalizeze nemulțumirile, frustrările, împotriva elitelor politice. Este perceput ca omul din popor care spune cu voce tare ceea ce și alții gândesc.

„Creează sentimentul acesta de urgență, de luptă pentru valorile tradiționale. Transmite un sentiment de apartenență colectivă în rândul susținătorilor. Dar, în același timp, orientarea aceasta poate să ducă la exagerări, la polarizare a opiniei publice, la reacții”, mai spune Rosner.

Deși pozează în omul sigur, este în fapt foarte vulnerabil, conform observațiilor specialistului. Are nevoie de validare din partea susținătorilor săi, de lucruri care să-l pună în centrul atenției, care să-i dea lui impresia că este important.

„Prezența lui aduce teama în ceilalți. E un mod de a căuta activ atenția publicului, de a se poziționa ca un reprezentant autentic al voinței populare. Dar are tendințe autoritare și manifestă stilul acesta autoritar uneori și în cadrul partidului lui, pentru că el dorește să se impună foarte, foarte mult. Asta poate veni la pachet cu un dispreț față de procedurile democratice sau ignorarea complexului de nuanțe din viața politică. El vede foarte dihotomic - alt negru, bine-rău -, ceea ce în politică nu se poate, e nevoie de foarte multe nuanțe. Și atunci atitudinea sa polarizantă se manifestă prin tendința de a construi o națiune <noi versus ei>. Se poziționează pe sine și pe susținătorii săi împotriva unor dușmani comuni. Dar uneori dușmanii aceștia sunt imaginari”, mai spune psihologul.

Deși a dovedit o capacitate de mobilizare emoțională a susținătărilor, abordarea directă și agresivă, împreună cu tendința de a polariza opinia publică, poate genera tensiuni și controverse, „ceea ce nu este o trăsătură pozitivă pentru un lider, mai ales pentru un președinte”.

Chiar dacă uneori își dorește să-și schimbe imaginea pe care și-a format-o pe modelul de luptător, este un lucru pe care nu-l poate face, pentru că faptele sale duc în aceeași zonă.

„Nucred că din momentul acesta el mai poate convinge pe cineva care era indecis. Din contră, mai poate pierde din susținătorii lui”, a adăugat Keren Rosner.

Preferă dialogul, evită conflictele deschise. Caracter adaptabil

Profilul psihologic al candidatului celui mai mare partid din România este conturat de „o combinație de adaptabilitate politică, capacitate de negociere, orientare pragmatică”, trăsături tipice pentru un politician cu experiență. Marcel Ciolacu „are pragmatism, pentru că este cunoscut pentru capacitatea de a face față, de a apela la compromisuri, de a naviga prin peisajul politic românesc. Este mai concentrat pe obiectivele practice și pe găsirea unor soluții de moment, ceea ce sugerează un caracter adaptabil”, spune psihologul . Dă impresia că poate face față oricărei discuții, chiar dacă nu spune lucruri cu adevărat relevante.

„Are curajul să-și confrunte probabil limitele și fricile. Și cred că asta îl face un actor politic central în contextul acesta. El preferă dialogul, evită conflictele deschise, adoptă un ton care caută să fie aproape de cetățeanul obișnuit”, notează specialistul. Dă impresia că folosește în mod voit un limbaj simplu și accesibil și asta sugerează un nivel de empatie. „Asta este ceea ce simte alegătorul: o capacitate de empatie și capacitatea de preocupare pentru publicul său, ceea ce este esențial pentru un lider politic. El pune accent pe menținerea stabilității politice și economice. Asta se traduce prin evitarea măsurilor riscante, a deciziilor radicale. Preferă abordări care să nu genereze schimbări bruște, este atent la menținerea coerenței interne în cadrul partidului, dar și să echilibreze diferite facțiuni din cadrul partidului. Încearcă să fie împăciuitor. Vorbim de ceea ce se vede în afară”, explică psihologul. Acest echilibru pe care îl afișează poate fi în schimb interpretat și ca o lipsă de fermitate în fața unor provocări, mai spune psihologul Keren Rosner.

„Sunt niște trăsături care permit să navigheze prin complexitatea politicii românești, deși uneori poate să fie foarte vizibilă tendința lui de a invita confruntările directe și deciziile foarte tranșante. Și ai senzația că de fapt el vrea să se protejeze, să alunece, să găsească o altă soluție”, spune Rosner.

Disciplinat, preferă claritatea. Leadership bazat pe atingerea obiectivelor

Candidatul PNL Nicolae Ciucă este „caracterizat de o gândire structurată și o abordare disciplinată a sarcinilor”. Acest lucru se observă și în discursul său, care tinde să fie formal și orientat către respectarea protocolului și a regulilor. „În fața crizelor sau provocărilor politice, tinde să fie calm și calculat, deci are o capacitate de decizie, de a lucra sub presiune. Are un stil de leadership bazat pe atingerea obiectivelor. Este genul care preferă claritatea în ceea ce urmărește și sarcinile, având o abordare practică. Nu este un politician care să se concentreze pe discursuri emoționale, pe discursuri populiste, ci încearcă să aducă în prim plan rezultate concrete”, spune psihologul.

Ca și partenerul său de coaliție de până mai ieri, Ciucă a demonstrat un stil de a evita conflictele deschise și de a căuta compromisuri, iar această abordare poate să fie văzută ca o strategie de a menține stabilitatea și de a evita polarizarea. Abordarea poate fi interpretată și ca o lipsă de fermitate în fața unor situații tensionate.

„Tinde să fie prudent în implementarea unor reforme, asta din activitatea anterioară, să prefere schimbări treptate care să nu destabilizeze situația socio-economică a țării. Are simțul datoriei și loialitatea, pe care o afișează. În primul rând loialitate față de structura și instituțiile statului. El respectă ierarhiile și procedurile”, îl descrie specialistul. Are o reticență față de inovația politică, dovedind o abordare mai degrabă conservatoare și preferând să păstreze un status quo decât să adopte măsuri radicale sau neconvenționale.

„Este un profil de lider care valorizează ordinea, stabilitatea, disciplina. Are orientare clară către rezultate tangibile, poate întâmpina provocări printr-o răspundere rapidă a cerințelor. Poate să emane o politică fluidă și complexă, dar adaptarea la roluri, în sensul de flexibilitate, nu, nu poate să aibă, pentru că provine dintr-un mediu rigid, militar. El este orientat de reguli, obiective. Totul trebuie să fie foarte clar”, mai spune psihologul.

Mergând uneori pe un discurs repetitiv, riscă să nu fie convingător, pentru că nu aduce argumente noi și adaptate la o situație nouă.

Lider echilibrat și metodic. Arată deschidere spre globalizare

Mircea Geoana este poate singurul candidat independent, din cei patru, cu șanse reale de a accede în turul al doilea al Alegerilor Prezidențiale 2024. Are o vastă experiență politică, iar asta se observă și în aparițiile sale publice.

Despre el psihologul Keren Rosner spune că „reflectă adaptabilitate”. Este diplomatul rațional și cu orientare strategică. Experiența sa diplomatică și politică l-a format ca un lider echilibrat și metodic. Are o abordare orientată spre compromisuri și stabilitate. Abilitatea de negociator și capacitatea de a lucra în context internațional complex este un atu pentru el. El preferă dialogul, găsirea de soluții prin negociere, mai degrabă decât confruntarea, și aceasta sugerează un stil de lider care pune preț pe relațiile de colaborare și de menținere a unui ton constructiv. „Cred că are o înțelegere profundă a contextului strategic și conferă orientare. Această orientare strategică îl face să fie un lider calculat, să planifice pași pe termen lung și să-și ajusteze abordările în funcție de context”, spuen Rosner. Pragmatismul său se reflectă în faptul că este mai degrabă un adept al schimbărilor graduale, în detrimentul soluțiilor radicale.

În discurs are un ton moderat și încearcă să transmită încredere și stabilitate, „trăsătură care sugerează empatie politică, o capacitate de a asculta puncte de vedere ale altora, ceea ce, în special în politica externă este foarte important. Și în politica internă, desigur”, mai spune psihologul.

Moderat, modest, calm, echilibrat, însă acest echilibru, atrage atenția psihologul, poate fi perceput și ca o ezitare, fiind criticat că nu-și asumă poziții suficient de ferme în situațiile tensionate.

„Are o dorință de validare care este evidentă. Are nevoie de validare și recunoaștere. A căutat de-a lungul carierei sale recunoașterea nu doar propriul partid, ci a partenerilor externi. Și această nevoie de recunoaștere poate explica și atenția sa la imaginea publică, la felul în care este perceput de electorat și chiar și de colegii de partid în trecut. Are o înclinație puternică spre colaborare, e un promotor al valorilor occidentale, al relațiilor strânse cu partenerii strategici ai României, deci arată o deschidere spre globalizare, o credință puternică în importanță alianțelor internaționale. Alianța pentru el este o formă de rezolvare, o sursă de rezolvare”, adaugă psihologul.

Este perceput drept un lider precaut și a dovedit reziliență în fața eșecurilor. „În ciuda eșecurilor, el a continuat să rămână activ în sfera politică, în diplomație. A demonstrat o anumită capacitate de adaptare la roluri noi, ceea ce reflectă o forță interioară și o capacitate de a față face presiunilor și provocărilor extraordinară. (...) Un lider moderat, echilibrat, capabil să gestioneze relații complexe, să medieze între diferite interese. Dar poate să fie percepută această moderație ca o lipsă de fermitate și atunci când un lider este perceput ca nefiind ferm, automat îl împinge spre un lider slab, perceput ca un lider slab”, îl descrie Keren Rosner.

Atitudinea sa politicoasă și binevoitoare poate fi interpretată greșit, mai spune psihologul, publicul fiind obișnuit cu politicieni mai impulsivi, chiar vulcanici.

Așa arată oferta electorală , însă ce președinte vor românii? „Unul puternic și unul care să fie de partea poporului, care să aducă multe facilități. Asta și-ar dori. Adică o combinație, pentru că nu este unul care să fie pe placul tuturor. De asta și fiecare își are simpatizanții lui cu care rezonează. Și sunt foarte mulți indeciși care nu rezonează cu niciunul și sunt foarte derutați”, a conchis psih. Keren Rosner.