Alegătorii suveraniști, votanți de AUR, POT, SOS, sunt în majoritate bărbați, fac parte din populația activă, aU făcut cel mult liceul și locuiesc, mai ales, în rural. Totuși, electoratul suveranist e foarte diversificat, spre deosebire de alegătorul lui Georgescu, care poate fi foarte bine profilat și explicat.

Din exit-poll-ul CURS, dat publicității în ziua alegerilor, la ora 22.00, putem contura profilul alegătorului suveranist, adică cel care a votat cu AUR, SOS sau POT.

O observație interesantă este legată de sexul alegătorilorului suveranist: există o diferență de 5,7 procente în favoarea bărbaților care au votat cu AUR. 22,3% dintre bărbați au votat AUR, în timp ce 16,6 femei au pus ștampila pe partidul lui Simion.

O diferență semnificativă s-a mai înregistrat doar la USR, Uniunea fiind votată de mai multe femei (18,4%) comparativ cu bărbați (13,2%). La POT și SOS, a fost un echilibru între votul femeilor și bărbaților.

Este posibil ca incidentul lui Simion cu Diana Șoșoacă să fi afectat preferințele în rândul femeilor. Totuși, partidul votat de cei mai mulți bărbații români a fost PSD cu 26,2% și abia apoi AUR cu 22,3%.

Populația activă a votat suveranist

Din exit-poll-ul CURS rezultă că cel mai votat partid de către cei din categoria 18-30 de ani a fost AUR – 22%, urmat la mică distanță de USR – cu 21,5%.

Dacă luăm în considerare POT și SOS, practic se ajunge la 35,5% vot suveranist în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.

Și în intervalul de vârstă 31 - 60 de ani, cele mai multe voturi au mers tot spre AUR – 21,8%, urmat îndeaproape de PSD, cu 19,1, și USR, cu 18,2%. Dacă adăugăm și voturile POT și SOS, se ajunge la peste 33% vot suveranist în aceastǎ categorie de vârstă.

AUR nu se află pe primul loc în preferințele electoratului de 61 de ani și peste, unde dominant a fost PSD, cu 48,4%. A fost urmat de PNL, cu 15,7%, și AUR s-a clasat abia pe locul 3 cu 13,6%. Dacă adăugăm la AUR, POT și SOS, votul suveranist ajunge la circa 20% și la cei de peste 61 de ani.

Cei cu studii superioare au votat USR

În ceea ce privește alegătorii care nu au absolvit liceul, în top este PSD (38%), urmat de AUR (22%), și PNL (13%). Votul suveranist AUR, POT și SOS ajunge însă la 30 %.

În zona celor cu liceu și școală profesională, tot PSD este în top, cu 25%. Este urmat de AUR (22%), la care, dacă adăugăm SOS și POT, ajungem la 34 % vot suveranist.

În zona de studii superioare , în top se află USR (26%), PNL (18%) și PSD (17%). AUR este preferat de 13% dintre alegătorii cu studii superioare. Dacă adăugăm voturile SOS și POT, ajungem la 22, 3%.

În ceea ce privește alegătorul urban, topul este dominat de PSD, cu 23%, urmat de USR, cu 20,1%, și AUR, cu 17,3 %. Votul suveranist de la oraș ajunge însă la peste 27%.

În rural, tot PSD este în top, cu circa 28%, urmat de AUR, cu 22% și PNL, cu 16%. Suveraniștii adună însă 32% în rural. Observăm că, totuși, ruralul este peste urban în ceea ce privește votul suveranist.

Astfel, dacǎ am construi un profil al alegătorilor partidelor suveraniste, observăm cǎ aceștia sunt în principal bărbați cu vârste cuprinse între 18 si 61 de ani, care locuiesc în rural și nu au studii superioare. Asta nu înseamnă ca nu au votat AUR, SOS și POT alegători cu studii superioare (20%), femei (26%) sau cei care locuiesc la orașe (27%)

Profilul alegătorului "georgescian": muncitor în fabrică „abuzat”

Un profil mai bine conturat putem avea în cazul candidatului suveranist care a ajuns în turul II al prezidențialelor, Călin Georgescu . Astfel, acesta a fost votat de muncitori industriali din zonele din România aflate în creștere, dar care se află în afara marilor orașe, și de către cei cu studii medii din diaspora europeană.

Sociologul Norbert Petrovici a explicat pentru „Adevărul” care este legătura dintre aceste categorii de alegători și unde au găsit acestea o zonă comună cu discursul de renaștere națională al lui Georgescu.

Sociologii Norbert Petrovici și Florin Poenaru, au realizat o analiză teritorială a distribuției voturilor la turul 1 al alegerilor prezidențiale.

În Romania el a fost votat de „o bază electorală alcătuită în principal din populații active și cu un nivel educațional mediu”, arată analiza citată. Acesta locuiește în localitățile industriale aflate în creștere, în special în cele situate în afara aglomerărilor urbane în expansiune sau la periferia acestora, în zonele care atrag muncitori industriali navetiști.

„Specificul acestui candidat rezidă în capacitatea sa de a atrage voturi din localități cu o creștere economică bazată pe industrie dominată de firme autohtone, precum și din zone cu o experiență redusă de migrație colectivă”, susțin sociologii.

Georgescu nu a fost preferat în localități caracterizate printr-un nivel scăzut de educație sau cu o proporție ridicată de pensionari, ci are o bază electorală alcătuită în principal din populații active și cu un nivel educațional mediu.

Regiunile în care a beneficiat de o susținere semnificativă au fost Centru, Vest și Nord-Est. „În plus, a primit un sprijin considerabil din partea diasporei din Europa”, mai susține analiza amintită.

Legătura dintre diasporă și angajatul român din fabrică

„Adevărul” l-a întrebat pe Norbert Petrovici care este zona comună unde se întâlnesc acești alegători cu ceea ce propune candidatul Călin Georgescu.

„Deci, zona asta comună e legată de tipurile de relații din interiorul companiilor și fabricilor. În multe dintre companiile mari sau mici din zona industrială, relațiile cu angajatorul sunt mai degrabă despotice”, spune sociologul.

În zonele industriale în care există capital transnațional, însă situația poate fi diferită deoarece în cadrul acestor companii există elemente de resurse umane care pun accentul pe partea de motivare a angajaților, explică Petrovici.

„Dar în zonele mai ales cu capital autohton, relațiile sunt de subordonare destul de dure, iar mulți dintre angajați au salarii minime pe economie sau sunt destul de săraci, chiar dacă lucrează”, detaliază sociologul.

În acest context, acest electorat găsește poziții comune cu discursul despre renaștere națională al lui Călin Georgescu.

„El oferă cumva demnitate celor care în acest moment, în relațiile industriale, au relații mai degrabă despotice decât relații de cooperare”, a explicat Petrovici.

El a subliniat că vorbim de zone care nu au avut neapărat o industrie tradițională și nu au avut o migrație comunitară mare.

Cum se explică însă poziția comună cu diaspora din Europa

„Putem explica prin similaritățile de poziție: aceștia au tot o relație de subordonare. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă la locul de muncă, vedem că muncitorii români sunt tot într-o poziție nefavorabilă, și acolo relațiile sunt destul de inegale”, a explicat sociologul.

Sunt angajați în zona de slujbe mai grele, care nu sunt dorite de cetățenii din țările respective, și care vin la pachet cu un salariu mai mare decât în România și cu o viață grea? „Da. Și de aici vine atracția față de povestea mesianică și de renaștere, de putere. În ciuda faptul că industria în România a crescut de aproape 10 ori față de momentul 90, volumul exporturilor e teribil, dar beneficiile creșterii economice nu au ajuns la toată lumea. Practic, ceea ce zicem este că relațiile de subordonare din fabrică se transformă în fascism, dacă nu sunt controlate prin exprimare pe canale sindicale sau alte tipuri de exprimare”, a explicat Petrovici.

El a arătat că aceasta este „una dintre explicațiile apariției fascismului global în ultimele două-trei decade inclusiv la locuri de muncă care nu au avut o formă politică de exprimare alta decât fascistoidă”.

Ce studii au cei care l-au votat pe Georgescu

Întrebat de ce nu a fost Georgescu preferat în localitățile caracterizate printr-un nivel scăzut de educație, Petrovici a susținut că sintagma „nivel scăzute de educație” înseamnă patru clase: „Statistic înseamnă că n-a fost votat în locurile în care s-a înregistrat o proporție mare de oameni cu educație până în patru clase. Practic, oamenii care lucrează în industrie au cel puțin 8 clase și sau mai mult”.

Petrovici a susținut că acest aspect legat de educație – cel puțin 8 clase - este foarte specific și comun celor două categorii mari, lucrătorii industriali din România și migranții internaționali: „În diaspora sunt oameni cu educație medie și cu educație superioară, cei cu educație superioară mai degrabă au votat pentru Lasconi, iar cei cu educație medie au mai degrabă l-au votat pe Georgescu. În timp ce cei care lucrează în sectorul industrial au nevoie de minimum 8-12 clase pentru a lucra în sectorul industrial.”

Petrovici a mai susținut că nu vorbim neapărat despre persoane care nu au beneficiat de creșterea economică a României, ci în cazul lor „creșterea economică și salariile pe care le-au primit nu au venit cu forme în care să poată să-și negocieze demnitatea la lucrul de muncă. Deci nu aș zice că nu au beneficiat de creșterea economică, ci că aceasta nu a venit în paralel și cu alte metode prin care vocea lor se conteze.”

L-a împins patronul autohton abuziv pe muncitor în brațele lui Georgescu?

Interesant este că în zonele unde a fost votat Georgescu vorbim despre o industrie unde dominant este capitalul autohton. L-am întrebat pe Petrovici dacă acest lucru are de a face cu faptul că în companiile cu capital autohton relațiile cu muncitorii sunt mai viciate?

„Asta ar fi o capcană foarte problematică, eu nu aș merge pe interpretarea asta. Relațiile de muncă ale capitalului autohton sunt clar în relație cu piețele globale. De exemplu, în Moldova de Nord-Vest e un mare exportator de produse animaliere, fie prelucrate, fie brute. Compania este cu capital autohton, dar se bazează pe exporturi, deci relațiile sunt în continuare transnaționale. Aceste relații comerciale funcționează adesea printr-un interpus local, care este într-o poziție, la rândul său, subordonată, cu putere mică de negociere în lanțurile de valoare globale”, a precizat sociologul.

El a explicat că și zona de salarii este mai precară în acest caz, „întrucât patronii români nu captează suficient de multă valoare adăugată să poată să-și remunereze muncitorii și în același timp și relațiile sunt mult mai dure în sensul că cei din capitalul autohton nu pot să-și negocieze atât de multă libertate, să negocieze termene sau să-și impună condiții care să facă condițiile mai acceptabile. Asta se transferă asupra angajaților români. De aceea povestea patronii români vs. străini nu e nici într-un caz valabilă aici”.

Concluzia lui Petrovici este că: „cu ajutorul capitalului transnațional România crescut cu teribil, dar vedem ce se întâmplă atunci când relațiile acestea inegale nu sunt gestionate prin politici mai largi, atât de muncă, condițiile fiind puternic inegale, cât și prin distribuție socială justă.”

Influența Tik Tokului

Chiar dacă politicile europene ar trebui să garanteze condiții corecte de muncă, aceste sunt, spune sociologul, filtrate puternic la nivel național de configurațiile politice și de orientările momentului: „Deci politicile europene nu vin, nu se impun. Ele sunt direcții. Ele sunt puternic filtrate de contexturi naționale, ca și în cazul românesc”

Întrebat despre influența TikTokului, Petrovici a spus: „E clar lucrul acesta. Pentru muncitori și pentru migranți TikTok-ul românesc e absolut fantastic de dezvoltat. Există o contribuție foarte mare a românilor la producerea conținutului de pe Tik Tok. Găsești conținu în care ți se explică de la cum să mănânci pe tir până la cum reacționează calul sau porcul”.

Profilul susținătorului lui Simion este diferit

Petrovici a susținut că „George Simion nu prezintă asocieri semnificative cu dinamica economică a localităților, însă a fost votat în localități omogene din punct de vedere etnic și religios, având investiții industriale istorice și un electorat format în principal din pensionari cu contribuții, adică vechea clasă industrială”. Susținerea sa a fost mai concentrată în Nord-Est și în Oltenia. „Deși a fost susținut în localități cu un nivel educațional scăzut, electoratul său este diversificat, fără o corelație puternică cu anumiți factori socio-economici. Modelul statistic aplicat în cazul său are o valoare explicativă redusă, reflectând o bază electorală eterogenă”, a concluzionat Petrovici.