Justiţia încheie un capitol din istoria ei recentă, odată cu revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi (LCK). O personalitate controversată, cu bune şi rele, Kovesi a dominat în ultimii 12 ani vârful marilor parchete, scrie  G4Media.ro .

După un start neconvingător, cel puțin în primul mandat la Parchetul general, Kovesi a depășit toate așteptările la DNA. Alimentată de SRI cu informații și probe, DNA sub Kovesi a turat la maximum anticorupția. Climaxul s-a produs în primul an de mandat al lui Klaus Iohannis când binomul SRI-DNA, scăpat din chingile lui Traian Băsescu, i-a “devorat” toți protejații.

Rețeta binomului s-a mai aplicat cu succes, la o scară mai redusă totuși, la DIICOT, în primii ani de președinție ai lui Traian Băsescu, pe vremea procurorului general Ilie Botoș. Între 2005 și 2007, Secția de combatere a macro-criminalității economico-financiare din DIICOT a instrumentat dosarele grele cu Patriciu, Iancu, Tender. A fost aceeși rețetă, SRI pompa “curent” (informație și probe) în “motor” (DNA/DIICOT), după cum plastic s-au exprimat unii inculpați.

A fost și un revers al medaliei, cantitatea mare de dosare procesate în timp scurt, o anticorupție pe fast-forward, a dus și la erori, concretizate peste ani în scandaluri privind abuzuri și achitări.

O rivalitate, dar și un complex, neasumate public, în raport unul cu altul, Kovesi și fostul șef al DNA, Daniel Morar (cel care a pus instituția pe roate), au adus beneficii anticorupției, dar și pierderi, poate chiar mai multe. Binomul SRI-DNA – eficient sub Kovesi din perspectiva procesării unei cantități mari de dosare într-un timp relativ scurt – a fost pus pe butuci și cu mâna fostului șef al parchetului anticorupție, ajuns judecător la CCR.

Una peste alta, dacă Morar a dus accelerația anticorupției la 90 la oră, Kovesi a reușit să ajungă la 120. DNA sub Kovesi a reușit performanța să nu aibă complexe în fața politicienilor din toate partidele și a oamenilor de afaceri puternici și influenți. Procurorii ei au intrat și în zone mai puțin explorate precum corupția din serviciile secrete.

Așadar, se încheie o epocă cu Kovesi, iar așteptările nu sunt optimiste, în ciuda asigurărilor primite de la șeful statului, prin purtătorul de cuvânt, privind continuarea luptei anticorupție. Temerea majoră a oamenilor din sistemul de justiție e că la DNA va fi instalat, după modelul ANI, un șef călduț, un ins cu figură spălată, dar care nu va deranja pe nimeni în mod real și profund, așa cum s-a întâmplat în mandatele lui Morar și Kovesi.

Citește mai jos, pe larg, despre provocările celor 12 ani de mandat ai LCK în fruntea PG și DNA.

Laura Codruța Kovesi fost cel mai tânar procuror general al României, numită pe când avea doar 33 de ani. Era procuror la DIICOT Sibiu şi lucrase în câteva cazuri de crimă organizată cu comisarul de poliţie Traian Berbeceanu, însă nu instrumentase niciun dosar greu, aşa cum era, de exemplu, Alina Bica, care făcuse dosarele Tender şi Iancu. Dacă fostul şef al DNA Daniel Morar a fost ales de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei în 2005, Kovesi a fost aleasă în 2006 de preşedintele României Traian Băsescu. Fostul şef de stat dăduse deja tonul întineririi la vârful structurilor de forţă ale statului prin numirea lui Florian Coldea ca şef operativ al SRI. Ulterior, binomul Coldea-Kovesi a ajuns să fie sinonim cu binomul SRI-DNA.

Primul mandat al lui Kovesi ca procuror general (PG) al României, între 2006 şi 2009, a fost fără rezultate marcabile. Un detaliu relevant: ziariştii vechi de pe teren îşi amintesc gesturile copilăreşti ale Codruţei Kovesi care lua în joacă microfonul din mâna reporterilor de la CSM. Atunci, Kovesi nu a făcut mai nimic în ce priveşte marile dosare, cu excepţia unor NUP-uri de răsunet şi a înlăturării din sistem a unor procurori care greşiseră, dar şi munciseră. Astfel, în 2007, LCK a infirmat ordonanţa de punere sub acuzare a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, în dosarul Mineriadei. Un an mai târziu, dosarul a fost închis, iar, în 2009, Kovesi a propus ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu revocarea generalului Dan Voinea de la şefia Secţiei Parchetelor Militare. Nici dosarul Revoluţiei nu a fost instrumentat cu vreun succes. Relevant e că aceste mari dosare au fost redeschise dupa ce ea a plecat de la Parchetul general, ca urmare a eforturilor la CEDO ale Asociaţiei 21 Decembrie 1989, conduse de  Doru Mărieş. Acum, dosarul Mineriadei e trimis in instanţă, printre inculpaţi fiind fostul preşedinte al României, Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman. Cei doi sunt inculpaţi şi în dosarul redeschis al Revoluţiei, aflat încă în anchetă la Parchet. Kovesi l-a sancţionat şi pe procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul de terorism a lui Omar Hayssam şi dosarul Rompetrol al lui Dinu Patriciu. Nastasiu este procurorul care a cerut eliberarea din arest a lui Hayssam, iar teroristul a fugit apoi din ţară. Însă tot Ciprian Nastasiu este cel care a instrumentat şi dosarul privind presupusa implicare a Elenei Udrea în afacerea Alro Slatina. La finalul lui 2009, Kovesi a fost propusă pentru un nou mandat de procuror general, dar Secţia pentru procurori a CSM nu a dat aviz favorabil. Cu toate acestea, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a numit-o pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea Parchetului general.

De această dată, lucrurile nu au mai fost aşa. Parchetul sub conducerea lui Kovesi a început să instrumenteze dosare grele precum cele ale omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu (SOV), un mogul foarte influent la acea dată. Procurorii i-au întocmit o sumedenie de dosare lui SOV şi acesta a fost găsit vinovat în toate. Acum se află în închisoare. A apărut însă, pe atunci, un mic mogul: Sebastian Ghiţă. El i-a ajutat pe procurorii lui Kovesi să instrumenteze dosarul de şantaj pentru Vîntu, în care acesta a fost condamnat la 1 ani de închisoare. A fost începutul sfârșitului pentru SOV și zorii unor ani prolifici pentru Ghiță.

În 2012, în timp ce procurorii DNA ai lui Daniel Morar începeau să aibă primele condamnări grele, precum în cazul fostului premier Adrian Năstase, mandatul de procuror general al Codruţei Kovesi a fost zguduit de scandalul plagiatului. Iniţial, afacerea a fost închisă cu verdict de neplagiat, la pachet cu fostul premier Victor Ponta, însă scandalul a reizbucnit după ce a ajuns la DNA. În decembrie 2016, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Univeristare (CNATDCU) a decis din nou că nu se poate susţine că LCK a plagiat. Doar în proporţie de 4 la sută, infim pentru a declara întreaga teză un plagiat.

În vara lui 2012, când fostul preşedinte al României Traian Băsescu a fost suspendat, Parchetul general condus de Kovesi a instrumentat un dosar decisiv, cel al şefului de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu. “Nu e bine, domnule chestor!”, a spus Traian Băsescu într-un mesaj public în vara lui 2012, în perioada când era refugiat “la garaj”. După această replică celebră, chestorul Manoloiu a fost chemat la Parchet şi pus sub învinuire pentru abuz în serviciu. După referendumul din 29 iulie 2012, chestorul Manoloiu a trimis o adresă la Curtea Constituţională în care a susținut că Ministerul de Interne nu îşi poate asuma numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. Din această cauză, CCR nu s-a putut pronunţa asupra validităţii referendumului de demitere şi a amânat decizia până la sfârşitul lunii august. Aşa a stat Băsescu suspendat aproape 2 luni. Dosarul a fost clasat 3 ani mai târziu pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu, susţinut de PSD.

În octombrie 2012, Kovesi l-a delegat pe Daniel Morar – al căror mandate la DNA se încheiaseră – procuror general adjunct interimar. Ea nu a exclus atunci o candidatură la şefia DNA. În acea vreme se discuta insistent în spaţiul public de o rocadă între cei doi. O zi mai târziu însă, Kovesi a fost numită de Guvernul Ponta într-un post de înalt reprezentat la Misiunea României de la Bruxelles, de unde a revenit în ţară, în mai 2013, pentru postul de şef al DNA. A fost celebrul troc dintre preşedintele Băsescu şi premierul Victor Ponta pentru şefia marilor parchete: Kovesi la DNA și Nițu la PG. Morar nu a fost atât de norocos şi nu a fost propus de guvernul PSD pentru postul de procuror general al României, deşi şi-l dorea, după cum a declarat chiar el în presă. Până la urmă, Morar a fost numit judecător la CCR de Traian Băsescu.

Mandatul de şefă a DNA al Laurei Codruţa Kovesi a început sub auspicii defavorabile. 90 de procurori anticorupţie, printre care şi Anca Jurma (devenită ulterior consilier al LCK şi, azi, procuror şef interimar al DNA, în locul lui Kovesi) au semnat un protest în care se opuneau numirii ei şi cereau proceduri transparente de selecţie a procurorului şef. Temerea procurorilor era că LC Kovesi va opri lupta anticorupţie şi nu va susţine atitudinea maximală a DNA în instrumentarea dosarelor penale. Trendul fusese imprimat de Daniel Morar şi echipa lui.

Surpriza a fost că Laura Codruţa Kovesi nu numai că a preluat această atitudine, ci a împins-o chiar mai departe. Acum, atitudini maximale ale DNA, forţări de probatorii şi inculpări, sunt privite drept abuzuri de către inculpaţi şi presa favorabilă acestora. Sub conducerea LCK, DNA nu numai că nu a oprit motoarele, ci le-a turat la maximum, alături de SRI. Au urmat anii de glorie ai binomului, 2014-2015, când procurorii lui Kovesi aveau aproape zilnic audieri, inculpări, reţineri şi arestări. Erau ani când presa stătea non-stop în fața DNA. Erau vremuri când presa internaţională se întrecea în laude la adresa anticorupției din România. Era o perioadă în care la finalul fiecărui comunicat, DNA mulţumea SRI pentru sprijin.

Miniştri în funcție, parlamentari, primari, baroni mai mici sau mai mari au intrat în malaxor. De notat că personaje grele din preajma fostului preşedinte Traian Băsescu au fost anchetate de DNA doar după ce acesta nu a mai fost în funcţie, după ianuarie 2015. E vorba de Elena Udrea sau Ioana Băsescu, fiica fostului şef de stat. Cu unele excepţii. Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, a fost arestat în cadrul unei anchete DNA în 2014, pe când Traian Băsescu era la Cotroceni. La fel, fosta şefă a DIICOT AIina Bica, prietena de shopping a Elenei Udrea şi Dorin Cocoş, fostul soţ al favoritei fostului preşedinte, au fost arestaţi abia la finalul mandatului lui Traian Băsescu, în noiembrie 2014. Şi lideri grei ai PSD, precum Sebastian Ghiţă, Radu Mazăre, Marian Vanghelie sau Neculai Onţanu au fost anchetaţi de DNA abia după ce Traian Băsescu nu a mai fost preşedinte. Chiar şi premierul în funcţie, Victor Ponta, perdant al alegerilor prezidenţiale din 2014, a fost luat în vizor în două dosare penale, iar într-unul dintre ele chiar a fost trimis în instanţă. Nici liderii PNL nu au scăpat, Vasile Blaga sau Ludovic Orban fiind şi ei trimişi în judecată. Mogulii Dan Voiculescu și Ioan Niculae au avut din nou probleme, ceea ce l-a făcut pe fondatorul Antenelor să declare război Justiției care l-a aruncat în pușcărie și i-a confiscat sediul televiziunii.

În 2016, după câteva ezitări, Kovesi a fost numită de actualul preşedinte Klaus Iohannis pentru un nou mandat de şefă a DNA, la propunerea ministrului tehnocrat al Justiţiei din Guvernul Cioloş, Raluca Prună. Al doilea mandat al LCK nu a mai fost atât de prolific. O nouă tendinţă interesantă s-a putut observa totuși. După cazul lui Sebastian Ghiţă, DNA a început să deranjeze din nou corupţia din servicii. Aşa s-a ajuns la dosarul DIPI (serviciul secret al MAI) în care au fost trimişi în judecată chiar foştii miniştri de Interne Gabriel Oprea şi Petre Tobă.

Până la urmă, binomul SRI-DNA s-a gripat după ce CCR a declarat neconstituţional sprijinul tehnic acordat de SRI. Rivalitatea cu predecesorul Daniel Morar a condus la situația neașteptată ca acesta, ajuns judecător la CCR, să pună umărul la distrugerea rețetei de succes a binomului, de care Kovesi a beneficiat din plin. Spre deosebire de LCK, Morar nu a avut o colaborare atât de bună cu “băieții cu ochi albaștri” și DNA sub conducerea lui nu a primit atâtea informații și probe. O nouă lovitură pentru Kovesi a venit la începutul lui 2017 când partenerul ei instituțional, șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, a fost nevoit să părăsească serviciul pe fondul scandalului declanșat de fugarul Sebastian Ghiță.

După pulverizarea binomului de către CCR, procurorii au trebuit să îşi facă dosarele singuri şi anchetele au început să fie din ce în ce mai lente. Motoarele turate la maximum din anii de glorie ai binomului au condus şi la erori. S-a constatat câţiva ani mai târziu, în 2017-2018, când a venit un val de achitări. În al doilea mandat de şefă a DNA, LCK a fost aproape permanent ţinta atacurilor şi scandalurilor de presă, generate şi alimentate de media favorabilă inculpaţilor. După plagiat, Kovesi a fost acuzată de prezenţă în sufrageria fostului ministru de interne, Gabriel Oprea, în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, alături de foştii şefi ai SRI, George Maior şi Florian Coldea. Prezenţa ei în casa lui Oprea a fost certificată de o anchetă a Parchetului General. Kovesi a fost acuzată de Sebastian Ghiţă de legături prea strânse, însă fugarul nu a prezentat până acum probe privind presupusa ei prezenţă în crama sau la petrecerile lui private, cum a fost în cazul fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea. Și în final, un scandal uriaș detonat în 2018 de același Sebastian Ghiță, împreună cu clanul Cosma din Ploiești, s-a lăsat cu dosare penale la Parchetul general pentru fabricare de probe. Procurorul DNA Ploiești, Mircea Negulescu zis Portocală, a devenit simbolul “abuzurilor” DNA. E neclar încă dacă problemele de la Ploiești au fost cunoscute și tolerate de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Și încă o caracteristică a mandatelor LCK. “A executat” cu sânge rece procurori care poate au mai greșit, dar care au muncit și și-au pus pielea la bătaie. Aproape toți oamenii lui Morar din DNA au fost îndepărtați de Kovesi: Lucian Papici, Mariana Alexandru, Doru Țuluș, Claudia Roșu, Mihaela Iorga Moraru. E vorba de oameni cu experiență și dosare grele la activ.

Ce a rămas după Kovesi, acum, când a fost revocată de la şefia DNA, cu 10 luni înainte să îi expire mandatul? Pe lângă scandalurile recente alimentate de presa favorabilă inculpaţilor şi achitările de răsunet precum cea a fostului premier Victor Ponta, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fostului lider PNL, Vasile Blaga (sentinţe nedefinitive însă) sau cea a actualului preşedinte PNL, Ludovic Orban, rămân câteva condamnări grele.

De departe, cele mai tari scalpuri de la cingătoarea lui Kovesi sunt cele ale favoritei fostului preşedinte al României, Elena Udrea și ale fostei şefe a DIICOT, Alina Bica. Ele au fost nevoite să fugă din ţară şi să se refugieze în Costa Rica. În panoplia lui Kovesi este și Liviu Dragnea, omul cel mai puternic din România momentului, după cum îl caracterizează presa americană. Chiar dacă în cazul lui Dragnea sentinţa nu este definitivă, e de subliniat că dosarul angajărilor fictive, în care acesta a primit 3 ani de închisoare și jumătate cu executare, a fost instrumentat în mandatul Laurei Codruţa Kovesi.

Impactul deciziilor CCR

Ziare.com  a facut o analiza a principalelor anchete deschise in timpul mandatului Laurei Codruta Kovesi, precum si a modului in care au fost solutionate. Mandat care incepe cu data de 15 mai 2013, atunci cand Traian Basescu a semnat decretul de numire a Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror-sef DNA.

Potrivit datelor statistice, numarul rechizitoriilor a crescut in fiecare an. Spre exemplu, in anul 2016, a fost o crestere a numarului de rechizitorii cu 72% fata de 2012. In 2017, insa, amploarea anchetelor DNA scade, dupa ce CCR da mai multe decizii - in februarie 2016 stabileste ca ofiterii SRI nu mai pot face acte de urmarire penala in dosarele penale, iar in iunie 2016 dezincrimineaza partial infractiunea de abuz in serviciu.

Similar, numarul inculpatilor trimisi in judecata a crescut in fiecare an, dar scade in 2017.

2013: Dragnea, judecat

Cel mai mediatizat dosar al DNA care a fost trimis in judecata, pe 7 octombrie 2013, este cel al liderului PSD, Liviu Dragnea, in speta Referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu.

Odata cu venirea in functie a Laurei Codruta Kovesi, la sfarsitul lunii mai 2013, incep anchete cu nume sonore: cazul fostului director general al Antena Group, Sorin Alexandrescu, al primarului din Baia Mare, Catalin Chereches, cazul judecatorilor implicati in anularea condamnarii lui Dinel Staicu, sefi de directii sau magistrati.

In perioada septembrie-decembrie 2013, vin alte anchete cu nume grele si trimiteri in judecata: fostul europarlamentar Adrian Severin, presedintele Consiliului Judetean Harghita, Csaba Borboly, fostul ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, deputatul Gheorghe Coman.

Atentia se muta pe Inalta Curte

In aceasta perioada la Inalta Curte se dau si pronuntari in mai multe dosare facute in mandatul lui Daniel Morar, sustinute de procurorii DNA. In acelasi timp, DNA deschide un nou dosar, in iulie 2013, legat de cazul Zambaccian - Adrian Nastase, pentru Balaban Grajdan, fost inspector general al Inspectoratului de Stat in Constructii, cercetat pentru favorizarea infractorului.

Inalta Curte da, in 2013, decizii de condamnare in doua dosare ale lui Gigi Becali (cate 3 ani de inchisoare in dosarele Valiza si Schimbul de terenuri cu MApN), pentru fostul primar al orasului Craiova, Antonie Solomon, 3 ani e inchisoare in cazul "Mita de la PIC", pentru liderul Blocului National al Revolutionarilor, Dorin Lazar Maior, 7 ani de inchisoare, pentru deputatul Nicolae Vasilescu, secretar executiv al PSD, doi ani de inchisoare cu executare si pentru fostul deputat PDL Dan Pasat, 3 ani de inchisoare cu executare.

2014. Milionari, alesi locali si parlamentari

Primele sase luni ale anului 2014 incep cu anchete si rechizitorii mediatizate: fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, fostul ministru de Interne, Cristian David, complicii ministrului Laszlo Borbely - in cazul politicianului, acesta a scapat prin votul Camerei Deputatilor, unde s-a respins cererea de ridicare a imunitatii -, fostul ministru de Finante Daniel Chitoiu - in cazul caruia, de asemenea, Camera Deputatilor a respins cererea de ridicare a imunitatii.

Alte nume "grele" anchetate: milionarii Dinel Staicu, Gruia Stoica, Michael Muresan, Nelu Iordache, Dan Adamescu, Ioan Bene si Iie Carabulea, primarii Radu Mazare (Constanta), Constantin Boscodeala (Buzau) si Romeo Stavarache (Bacau), presedintii CJ Mircea Cosma (Prahova), Ioan Duicu (Mehedinti), Constantin Ostaficiuc (Timis), Horea Uioreanu (Cluj) si Nicusor Constantinescu (Constanta) - doua dosare, seful ASF, Dan Radu Rusanu, presedintele Federatiei Romane de Box, Rudel Obreja, senatorii Marius Ovidiu Isaila, Secasan Iosif, Sorin Constantin Lazar si Alexandru Mazare, deputatii Titi Holban, Cornel Mircea Sanmartinean, Alin Popoviciu, Sorin Buta si Florin Popescu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihail Vlasov.

In aceasta perioada incep anchete si in cazul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), Electrica, Hidroelectrica, RATB si Vama Siret, dar si impotriva lui Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Anchetele in cazul Microsoft

In cea de-a doua jumatate a anului 2014 incep anchetele in Microsoft, care a presupus o solicitare de ridicare a imunitatii pentru 9 fosti ministri si se fac primele retineri, printre acestia fostul ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu -, dosarele Turceni -Rovinari, Romsilva, ANRP sau CNA.

Sunt pusi sub acuzare sau trimisi in judecata inalti functionari ai statului: fosta sefa DIICOT, Alina Bica, fostul sef al ANRP, Crinuta Dumitrean, fostul sef al Fiscului, Sorin Blejnar, fostul sef al Vamilor, Viorel Comanita, presedintele CNA, Laura Georgescu, fostul sef Romsilva, Adam Craciunescu, seful ADS, Barna Tanczos, si Bogdan Alexandru, presedintele Fundatiei Patrimoniu a Academiei Romaniei.

Sunt inculpati in diverse dosare milionarii Radu Nemes, Dorin Cocos, Mitica Calin, Valentin Visoiu, Avraham Morgenstern si Rami Ghaziri, dar si senatorii Catalin Voicu (ancheta noua in cazul Electrica), Dan Sova, Tudor Chiuariu, Gigi Chiru si Alexandru Cordos si deputatii Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Dorinel Ursarescu, Attila-Gabor Marko, Catalin Teodorescu si Adrian Simionescu.

Dosare sunt deschise si pe numele unor alesi locali: Primarul Gheorghe Stefan (Piatra Neamt), Antonie Solomon (Craiova) si Tudor Pendiuc (Pitesti) sau presedinti de CJ: Gheorghe Bunea Stancu (Braila), Aristotel Cancescu (Brasov), Nicusor Constantinscu (Constanta) - noi anchete, Marian-Cristinel Bigiu (Buzau) si Mircea Ioan Molot (Hunedoara).

2014: Anul condamnarii lui Voiculescu

2014 poate fi considerat anul in care instantele din Romania au dat cele mai grele condamnari pentru fapte de coruptie sau fraude economice, precum si confiscarea unor mari sume de bani si bunuri.

Fata de anii anteriori, in 2014 a crescut numarul politicienilor de prima importanta condamnati pentru coruptie: Adrian Nastase, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Monica Iacob-Ridzi, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu.

In vara anului 2014, DNA a deshis o ancheta impotriva judecatorului Stan Mustata de la Curtea de Apel Bucuresti, cel care avea pe masa dosarul lui Dan Voiculescu. In 2016, Mustata a fost condamnat definitiv la 8 ani si 6 luni inchisoare pentru coruptie.

De asemenea, judecatorii au inceput sa aplice tot mai des condamnari de inchisoare cu executarea pedepsei si confiscarea de mari sume de bani, tonul fiind dat de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

2015: Udrea, Ghita si Valcov

Una dintre cele mai mediatizate anchete cu care incepe anul 2015 este cea care o priveste pe Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltarii, deputat si fost candidat la Presedintia Romaniei. Aceasta privea initial dosarele Microsoft si Gala Bute.

Alte anchete sunt deschise in judetul Prahova si il vizeaza pe deputatul PSD, Sebastian Ghita, pe presedintele CJ Prajova, Mircea Cosma, si pe fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, intr-un dosar denumit Hidro Prahova.

Un alt caz, la fel de mediatizat, il privea pe Darius Valcov, fost ministru de Finante, fost senator si fost primar al orasului Slatina (Olt).

Alte anchete ii vizeaza pe: fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihail Vlasov - nou dosar, fostul ofiter SRI, Daniel Dragomir, Sergiu Lucinschi, fiul fostului presedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, Radu Pricop, ginerele lui Traian Basescu, sau fostul secretar de stat in Ministerul Justitiei, Ovidiu Putura, fostul sef al RA-APPS, Georgian Surdu, administratorul RCS&RDS, Ioan Bendei, sau milionarul Sorin Strutinsky.

Dintre parlamentari sunt cercetati fostul senator si judecator al Curtii Constitutionale, Toni Grebla, senatorii Dan Sova si Sebastian Grapa, dar si deputatii Mircea Rosca, Ioan Munteanu si George Scutaru.

Anchetele au vizat mai multi primari ai unor orase importante: Radu Mazare (Constanta), Iulian Badescu (Ploiesti), Marian Vanghelie (Sectorul 5), Gheorghe Nichita (Iasi), Constantin Hogea (Tulcea), Andrei Chiliman (Sectorul 1), Lucian Iliescu (Giurgiu) si George Scripcaru (Brasov).

Altele au vizat presedintii de Consilii judetene: Constantin Nicolescu (Arges), Silvian Ciuperca (Ialomita), Cristian Adomnitei (Iasi) si Nicusor Constantinescu (Constanta) - nou dosar.

Colectiv si filiera israeliana

Cea de-a doua jumtate a anului 2015 incepe cu o ancheta in forta, de luare si dare de mita, in care erau implicati fostul primar al Ploiestiului Iulian Badescu si fostul deputat PSD Sebastian Ghita. Un alt caz este cel denumit Turceni-Rovinari, in care a fost pus sub acuzare premierul in functie la acel moment, Victor Ponta.

Alte doua anchete au fost deschise dupa tragedia din clubul Colectiv: in cazul primarului Sectorului 4, Popescu Piedone, si a doi ofiteri ISU.

La finalul anului incepe o mega-ancheta vizand retrocedarea Fermei Baneasa in care sunt implicati asa-zisul print Paul al Romaniei, afaceristul Dan Andronic, consultantul israelian Tal Silberstein sau miliardarul Benny Steinmetz. In alte doua anchete sunt pusi sub acuzare milionarii Radu Budeanu si Said Baaklini.

Sunt pusi sub acuzare si fosta sefa a DIICOT, Alina Bica - nou dosar, fostul sef al Fiscului, Serban Pop, si deschise anchete care vizeaza activitatea in diverse institutii ale statului: ANRP, Apa Nova, CFR Marfa, Posta Romana, Loteria Romana, Opera Nationala, Aeroportul Timisoara, Metrorex si CNANDR.

Mai multi parlamentari sub invinuiti: Dan Motreanu, Mihai Banu, Mihai Draghici, Andreea Cosma, fostul senator si minstru de Interne, Gabriel Berca, sau Dan Sova - dosar nou.

Serviciile teritoriale pun sub acuzare mai multi alesi locali:

- presedinti de CJ: Florin Turcanu (Botosani), Florin Anghel (Prahova), Constantin Nicolescu - nou dosar si Gheorghe Bunea Stancu (Braila) - nou dosar;
- primari: Sorin Oprescu (Bucuresti), Gheorghe Ciuhandu (Timisoara), Mugurel Flutur (Botosani), Popescu Piedone (Sectorul 4), Florea Dorin (Targu-Mures) si Radu Mazare (Constanta) - nou dosar.

2015: Topul condamnarilor

In 2015, instantele au dat decizii definitive de condamnare in multe dintre dosarele grele. A fost si anul in care Marian Oprisan si alti cinci inculpati din Dosarul Caprioara au fost achitati definitiv de Curtea de Apel Cluj. Unul dintre politicienii de top care au fost achitati intr-un dosar DNA.

Intr-un top al condamnarilor definitive se afla Maria Schutz, fost lider al femeilor din PSD - 10 ani de inchisoare, Dinel Nutu (fost Staicu) - 9 ani de inchisoare sau Dan Mihai Toader, fost director general al Postei Romane, 8 ani si jumatate de inchisoare.

Fostul primar al Sectorului 6 Bucuresti, Cristian Poteras, a primit pe 22 mai 2015 o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru abuz in serviciu, iar Constantin Nicolescu, fost presedinte al Consiliului Judetean Arges, a incasat o condamnare definitiva de 7 ani si 8 luni de inchisoare.

2016: Dragnea si Directia Copilului Teleorman

Unul dintre cele mai mediatizate dosare deschise in 2016 este cel privind scandalul angajarii a doua secretare PSD in cadrul Directiei de Protectie a Copilului Teleorman, afacere care ducea la Liviu Dragnea.

O alta ancheta l-a vizat pe fostul vicepremier si ministru de Interne, Gabriel Oprea, cercetat in dosarul mortii politistului Bogdan Gigina. In acelasi dosar a fost pus sub acuzare si fostul procuror general al Romaniei, Tiberiu Nitu. In cazul lui Gabriel Oprea, DNA a mai deschis o ancheta privind achizitia unei limuzine din banii DIPI - serviciul secret al MAI. Alte anchete deschise de DNA - cele privind afacerea Hexi Pharma si a votului din diaspora, in care era vizat initial Titus Corlatean.

Un alt dosar mediatizat a fost cel in care fostul parlamentar PSD, Sebastian Ghita, a fost cercetat alaturi de sefi din Politie si parchete din Prahova. De asemenea, Ludovic Orban, candidatul PNL la Primaria Capitalei, a fost pus sub acuzare pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a fost acuzat pentru marturie mincinoasa. Alti senatori: Valer Marian, Doina Anca Tudor, Madalin Voicu, sau fosti deputati cercetati cum ar fi Relu Fenechiu, Nicolae Paun, Dorin Lazar Maior si Constantin Nita.

Alte nume grele anchetate: milionarii Victor si Giovani Becali, Cristi Borcea, Alexander Adamescu, Elan Schwartzenberg sau judecatoarea Gianina Terceanu. Dintre alesii anchetati, cele mai cunoscute nume sunt primarii - fosti sau actuali - Neculai Ontanu (Sectorul 2), Olguta Vasilescu (Craiova), Constantin Sava (Urziceni), Robert Negoita (Sectorul 3), sau presedintii de CJ Minodor Dobre (Mures) si Andrei Liviu Volosevici.

Lideri de partid, acuzati

Vara anului 2016 este dominata mediatic de ancheta in cazul fostului presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, acuzat ca ar fi primit bani de la milionarul Sorin Ovidiu Vintu.

A urmat o alta ancheta mediatizata, in septembrie 2016, care l-a vizat pe fostul sef al PDL, Vasile Blaga, fost ministru de Interne si senator.

In toamna sunt pusi sub acuzare Victor Ponta si Sebastian Ghita, intr-un caz privind vizita in Romania a fostului premier britanic, Tony Blair.

Alte anchete deschise in aceasta perioada ii vizeaza pe Ana Maria Patru, fost presedinte al Autoritatii Electorale Permanente, Sorin Blejnar, fost sef al Fiscului - nou dosar.

2016: Dragnea, sentinta definitiva

Instantele din Romania au continuat in anul 2016 sa aplice condamnari la ani grei de inchisoare pentru fapte de coruptie sau fraude economice, dar s-au inmultit cazurile in care inculpatii incheie acorduri cu procurorii sau isi recunosc vinovatia in timpul proceselor pentru a primi pedepse mai mici.

Pe 22 aprilie, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, in Dosarul Referendumul. Alti 74 de inculpati din dosar au fost fie achitati, fie condamnati la inchisoare cu suspendare.

Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat, pe 27 mai, la 4 ani si 4 luni inchisoare cu executare, intr-un dosar de coruptie privind solutii favorabile in dosare de insolventa.

In luna octombrie, instanta suprema i-a condamnat definitiv pe cei patru inculpati din Dosarul Microsoft: fostul ministru Gabriel Sandu - 3 ani, Dorin Cocos - 2 ani si 4 luni, fostul primar din Piatra Neamt Gheorghe Stefan - 6 ani, omul de afaceri Nicolae Dumitru - 2 ani si 4 luni.

Pe 16 noiembrie, fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 4 ani inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta.

2017: Eficienta DNA scade

In 2017, amploarea anchetelor DNA scade, dupa ce in 2016 CCR da mai multe decizii. Curtea Constitutionala decide in februarie 2016 ca ofiterii SRI nu mai pot face acte de urmarire penala in dosarele penale. In iunie 2016, CCR dezincrimineaza partial infractiunea de abuz in serviciu.

Cea mai importanta ancheta deschisa la inceputul anului 2017 privea modul de adoptare a OUG 13/2017, dosar care a fost inchis in baza unei decizii a CCR.

In aceasta perioada, DNA este in centrul unei campanii de presa fara precedent, in contextul fugii lui Sebastian Ghita din Romania. Tot acum, sunt continuate mai multe anchete incepute in ani anteriori sau disjungeri din acestea. Printre numele celebre care ajung in instanta: arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Elena Udrea si Ioana Basescu - in dosarul finantarii campaniei lui Traian Basescu, fostul deputat Ioan Munteanu, Nicusor Constantinescu sau Aristotel Cancescu.

Dosarele Tel Drum

De asemenea, procurorii DNA finalizaeza ancheta in mai multe dosare disjunse din Microsoft si deschid noi spete cu Radu Mazare si Nicusor Constantinescu.

Alte anchete demarate: Baza Cutezatorii - Mihnea Costoiu si Dinu Pescariu, Loteria Nationala - Gheorghe Benea, un mega dosar privind fraudele de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si cazul procuroarei Mihaiela Iorga Moraru.

Cel mai mediatizat caz de la finalul anului 2017 este cel privind afacerea Tel Drum. Doua dosare au vizat aceasta societate, iar unul a fost trimis in judecata. In cel de-al doilea dosar, aflat in prezent la DNA, este cercetat Liviu Dragnea.

Condamnari si achitari

Instantele din Romania au continuat in anul 2017 sa aplice condamnari la ani grei de inchisoare pentru fapte de coruptie sau fraude economice, insa este evidenta o scadere a numarului de dosare cu "nume grele" care ajung in fata judecatorilor.

Sorin Alexandrescu, fost director al Antena TV, este condamnat definitiv in iunie de ICCJ la 4 ani si 6 luni de inchisoare cu executare, fiind acuzat ca l-a santajat pe administratorul companiei RCS/RDS, Ioan Bendei. Dan Voiculescu este achitat pentru complicitate la santaj, insa fiica sa, Camelia Voiculescu, primeste o pedeapsa de 1 an si 6 luni cu suspendare, iar Antena TV Group este sanctionata cu o amenda penala de 200.000 lei.

Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu este condamnat definitiv in luna august de ICCJ la 7 ani inchisoare in Dosarul Baneasa.

Gabriel Berca, fost ministru al Internelor, este condamnat definitiv in luna decembrie la doi ani de inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta.

Ilie Carabulea, om de afaceri din Sibiu, este condamnat definitiv in iunie de ICCJ la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul ASF-Carpatica, in timp ce fostul presedinte al ASF Dan Radu Rusanu si Laura Chitoiu, sotia lui Daniel Chitoiu, sunt achitati.

2018: Ministrii scapa din Microsoft

Valeriu Zgonea, fost presedinte al Camerei Deputatilor, acuzat de trafic de influenta, este primul rechizitoriu al DNA care ajunge in instanta in 2018.

Intr-un alt caz, fostul deputat PMP, Marian Anton, este acuzat ca ar fi primit o spaga de 5,3 milioane euro.

Ultimul dosar din ancheta Microsoft este trimis in instanta, iar alti 7 fosti ministri scapa de acuzatii dupa ce faptele s-au prescris.

In aprilie 2018, este deschisa o mega ancheta in care sunt vizati fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, acuzat de luare de mita si trafic de influenta in forma continuata. In acest dosar sunt urmariti penal si fostul parlamentar Cristian Boureanu, Ionut Costea, fost secretar de stat in Ministerul Finantelor, dar si presedinte al EximBank, si Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor.

In iunie 2017 este finalizata ancheta in Dosarul Belina, printre acuzati aflandu-se si fostul secretar de stat Sevil Shhaideh.

Un alt caz deschis il vizeaza pe seful Politiei Romane, Catalin Ionita, cercetat pentru fapte care ar fi fost facute in perioada in care era seful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei Sectorului 1 Bucuresti.

2018: Orban-achitat, Udrea-condamnata

Inalta Curte a decis la sfarsitul lunii martie rejudecarea dosarului in care fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma a fost condamnat in prima instanta la opt ani inchisoare, iar fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, a primit cinci ani inchisoare. Asta dupa o campanie de presa in care mai multe parti din dosar au dezvaluit ca procurorii DNA Ploiesti ar fi facut abuzuri in timpul procesului.

Instantele au dat mai multe decizii de achitare, cel mai cunoscut caz fiind cel al liderului PNL, Ludovic Orban. Achitari in faza de fond a proceselor s-au dat in dosarele Turceni-Rovinari - Victor Ponta si Dan Sova, Vasile Blaga, Alina Bica, in dosarul ANRP, sau Sebastian Ghita in dosarul in care era judecat alaturi de sefi din parchete si Politie.

Care este statutul Elenei Udrea in Costa Rica. Poate fi extradata in Romania?

Pe de alta parte, Inalta Curte a dat decizii de condamnare definitiva in dosarul Gala Bute-Elena Udrea, cel in care fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, a fost acuzata de favorizarea lui Ovidiu Tender sau in cazul CET Govora-Dan Sova.

Distribuie Distribuie Comentarii